Rezidenţiat part-time
TRANSCRIERE:
În cadrul pomenilor electorale dintr-un an electoral, Ministerul Sănătăţii propune o ordonanţă de urgenţă privind rezidenţiatul. O ordonanţă de urgenţă care stabileşte că rezidenţiatul este de 3 tipuri: cel pe care-l ştiam, care asigură o pregătire medicală în urma unui examen naţional, un rezidenţiat pe locuri şi, uimire… o inovaţie…, rezidenţiat part-time. Pentru cei care lucrează şi n-au făcut un rezidenţiat, pot să-l facă în timpul liber, după ce îşi fac treaba la cabinetele medicale.
Am rămas uimit de faptul că, dacă Ministerul Sănătăţii era interesat să-şi asigure susţinerea unor persoane care nu au dat examen de rezidenţiat sau dacă a găsit o cale prin care, pe uşa din dos, să pătrundă unii la rezidenţiatul pe posturi, am rămas uimit – repet – de faptul că au inventat rezidenţiatul part-time. Uimirea mi-a fost mai mare atunci când rectorul Universităţii Carol Davila din Bucureşti susţine aceste lucruri.
Care sunt argumentele? Argumentele sunt pur sentimentale… Se spune: Ce sa facem cu săracii cei care n-au dat rezidenţiat, sunt şi ei nişte oameni şi atunci să le dăm posibilitatea să îşi desăvârşească pregătirea profesională, pentru că ei sunt mulţi. Ah… Că nu vor face cursuri! Nici o problema! Noi îi vom norma şi vom avea alte posturi. Ah… Că vor declara că vin la cursuri dar ei sunt la o distanţă de sute de kilometri de centrul de perfecţionare, iarăşi nu are importanţă nici pentru Ministerul Sănătăţii nici pentru rectorul Universităţii Carol Davila din Bucureşti.
Inovaţia rezidenţiat part-time seamănă cu cea introdusă de Mao Tse-tung după Revoluţia Culturală din China: medici făcuţi pe bandă rulantă la cursuri scurte.
Singura dorinţă a mea este ca cei care susţin rezidenţiatul part-time să fie trataţi de către medici specialişti part-time!
15 November 2007 la 5:37 pm
Eu sunt rezident full time si nu am facut vreodata un curs pur si simplu pentru ca nu se tin nu ca nu mi-as dori sa existe cineva care sa tina cursuri la rezidenti.
16 November 2007 la 8:43 pm
Majoritatea doctorilor „ar sta calmi”, după o eroare medicală
16 November 2007 la 10:01 pm
Domnule profesor, eu am facut rezidentiatul intr-un centru universitar mare si cu traditie din tara, in care insa nu se tin nici un fel de cursuri pentru rezidenti. Curicula de rezidentiat e o simpla poveste, nimeni nu se sinchiseste de ea – am terminat o specialitate chirurgicala dar nici vorba de numarul de interventii trecut in curicula pe care ar fi trebuit cu totii sa le efectuam ca mana intai, eram fericiti daca intram mana a doua. Din ceea ce am auzit de la colegii din alte parti, nu am deloc motive sa cred ca in alte centre ar fi alta situatie (dimpotriva, se pare ca noi am fost fericiti ca totusi am fost invatati cate ceva fara sa platim bani negri pentru asta). Mai mult decat atat, nu am auzit de nimeni care sa inceapa un rezidentiat si sa nu il termine – la examenul de medic specialist singura nenorocire care se poate intampla este sa te faci de rusine, asta in cazul in care iti pasa, dar in nici un caz sa il pici. Dovada sta si faptul ca in tara asta se scot la concurs posturi pentru “rezidenti ultimul an”, ca si cum promovarea examenului de medic specialist este ceva de la sine inteles (concursuri la care medicii care au deja specialitatea nu au dreptul sa participe – oare de ce?). Prin urmare, pe mine personal nu ma mira deloc ca s-a mai inventat o modalitate de a fenta sistemul, in conditiile in care in Romania faptul ca inveti si te preocupi de meserie e ultimul lucru care intereseaza pe cineva atunci cand e vorba de hotararea destinului tau profesional.
Va rog sa imi permiteti sa va felicit pentru initiativa cu blogul, mi se pare un lucru foarte bun.
18 November 2007 la 12:39 pm
Va multumesc pentru mesaje. Comentariile voastre pertinente merita mai mult decat un simplu raspuns; merita un articol pe blog.
18 November 2007 la 10:55 pm
D-le Profesor!
Aceasta propunere nu este o propunere care sa va afecteze interesele profesionale. Este, daca doriti, o reparatie pt cei care au fost prinsi in sistem, pe baza de concurs si nu au mai plecat de acolo din varii motive. Personal, am dat concurs in 1999 dupa terminarea stagiaturii si ratarea rezidentiatului la mustata pe chirurgicale cu punctaj net superior celor care prindeau cardio de exemplu pe medicale, pe locuri scoase la concurs de MS pt medici de familie, pentru absolventii promotiei
1998. Am castigat concursul (din tematica de medic specialist MF) si pana in prezent activez cu succes zic eu in aceasta frumoasa vocatie. Din pacate varianta de mai sus este singura prin care se poate RECUNOASTE o stare de fapt, o anomalie a sistemului nostru sanitar.
Cu respect DR. Dumitra
19 November 2007 la 5:23 pm
Stimate Domnule Profesor,
Intr-adevar solutia propusa de minister este mai mult decat “pomana”, reprezentand un compromis ieftin, o “strutocamila” a examenelor de rezidentiat, care nu face cinste sistemului medical si mai mult, un afront tuturor medicilor care au muncit 5 – 6 ani, pe un salar de mizerie, in cadrul unui rezidentiat.
Si, cu permisiunea dumneavoastra, voi expune justificarea acestor afirmatii.
Fac parte din promotia 2002 a UMF “Gr. T. Popa” Iasi, am ratat examenul pe chirurgie cu aprox. 800 p. in 2002 si cu convingerea ferma ca specialitatea chirurgie generala este telul meu ca medic, anul urmator, prin pregatire intensa si sustinuta am obtinut un scor de 870 p. dar, surpriza! promovarea se face doar cu nota maxima, obtinuta de mai mult de jumatate din candidati (oare chiar in tara noastra criteriile de promovare sunt doar … cine fura mai mult?). Continuarea poate o banuiti (lehamite vis a vis de acest “concurs”, angajarea pe un post de medic de medicina generala in rural, scos la concurs de D.S.P.).
Poate este condamnabila renuntarea la atingerea obiectivului propus, dar punand in balanta practicarea meseriei (de care sunt foarte mandru si o iubesc foarte mult) si emigrarea sau optiunea de angajare ca reprezentant medical, am ales prima varianta, ca o solutie la necesitatea sustinerii financiare a familiei (sotia medic rezident si fiul la socri). Asadar privind din anumite puncte de vedere “concursul” de Rezidentiat a fost “pentru unii muma pentru altii ciuma”.
Asadar, este nedrept ca unii sa faca part-time, ceea ce altii fac in ani buni de studiu si nevoi (sotia, fratele si cumnata au facut fiecare rez de 5 ani), dar nici nesocotirea celor care nu au promovat acest “concurs” (trucat de multe ori – in ‘96 parca s-a anulat din motive similare, urmate de demisia presedintelui comisiei (actualul rector al UMF Bucuresti) – si care influenteaza soarta multor medici) si totusi servesc statutul de medic cu demnitate, onoare si dragoste, indiferent de locul unde practica medicina, dar, probabil marea majoritate in mediul rural, la “talpa” medicinei.
Ca urmare, solutia pentru noi, acesti medici prinsi in curentii prelungitei tranzitii, este probabil posibilitatea ca dupa un numar de ani de practica sa putem participa la concursul de specialitate, ca in cazul prea multor generatii anterioare.
Cu mult respect si caldura,
un fost student, dar etern admirator,
Dr. M.M.
19 November 2007 la 5:36 pm
Revin cu o mica precizare,
probabil ca foarte multi dintre actualii medici de medicina generala, au dat examen de rezidentiat obtinand punctaje peste cele de admitere in specialitatea medicina de familie, avand totusi nesansa de a fi dati la o parte datorita depunerii “candidaturii” pe specialitati medicale sau chirurgicale, neexistand posibilitatea reportarii, in ciuda punctajului, pe specialitatea medicina de familie.
Cu mult respect si caldura,
un fost student, dar etern admirator,
Dr. M.M.
19 November 2007 la 11:17 pm
Cred ca nu am fost bine inteles. Nu contest ceea ce sustineti privind intrarea in rezidentiat, pe specialitati, care a creeat inegalitati in selectia candidatilor, functie de grupa la care s-au inscris. Ceea ce vreau sa sublinez este ca rezidentiatul nu se poate face la fara frecventa. Normal ar fi ca anul normat cu parcurgerea cursurilor sa se efectueze intr-un centru universitar. In aceasta perioada medicul rezident sa acorde licenta de inlocuire pentru cabinetul sau. O greseala sau o nedreptate nu poate fi indreptata printr-o solutie ce face rabat de la calitate.
20 November 2007 la 10:07 pm
… poate ca o solutie ar putea fi reprezentata de cumulul urmatoarelor:
1. pregatirea noastra sub indrumarea medicilor primari formatori in medicina de familie, care sunt mult mai aproape de noi, pe plan judetean (avand in vedere si ca un procent destul de mare dintre medicii rezidenti iau detasari in spitalele judetene sub auspiciul A.S.P.J.-urilor, datorita imposibilitatii de subzistenta in centrele universitare);
2. organizarea periodica, obligatorie, in centre universitare de cadre UMF formatoare, a cursurilor postuniversitare din curicula de pregatire a rezidentilor in medicina de familie;
3. impunerea obtinerii unui cumul de credite EMC;
4. luarea in calcul a punctajelor obtinute la examenele de intrare in rezidentiat sustinute (multi dintre noi, medicii de medicina generala, am promovat acest examen cel putin odata);
5. luarea in calcul a perioadei de timp lucrate (inclusiv anul de stagiu, necesar obtinerii dreptului de libera practica), timp in care cerintele si standardele impuse de catre A.S.P. si C.A.S. au fost idem ca cele ale medicilor specialisti MF (dar noi fiind totusi depunctati de C.A.S. cu 10%)
si nu in ultimul rand …
6. faptul ca majoritatea noastra ocupam acele posturi, de care mai toti medicii nici nu vor sa auda (“peste dealuri”, “in creierul muntilor”, “prin Delta” si in alte locuri pitoresti ale patriei, dar cam uitate de “spuma” medicinei).
Cu multa stima,
Dr. M.M.
16 January 2008 la 1:18 pm
Examenul de rezidentiat este foarte nedrept si umilitor.Eu l-am dat si acum 10 ani si anul acesta si m-a surprins faptul ca a ramas la fel de nedrept si poate chiar mai incalcit prin amestecarea tuturor specialitatilor.Nu este normal sa fie asa si sa tot pierzi cate un an din viata pentru fiecare nepotrivire intre nota si locurile disponibile,apoi centrul universitar, apoi cine mai stie ce.De exemplu acum am luat loc in specialitate dar nu este in orasul meu si acum nu se mai aproba detasari..Mai pierd un an sa mai dau odata si apoi prind in orasul meu dar nu in specialitatea pe care o vreau si tot asa pina la pensie.
O solutie ar fi sa existe posibilitatea sa optezi pe ce specialitate vrei de la inceput si daca nu te incadrezi impreuna doar cu cei ce au optat de la inceput,apoi sa alegi ce ramine.Sau nici nu stiu, sa fie alte criterii care sa tina cont si de pregatirea ta stiintifica,de experienta profesionala.Oricum cei pe care i-am investit sa se ocupe de treaba asta trebuie sa gaseasca solutii nu sa ne tot tina in situatia asta de mare penibilitate.
Sunt curioasa cit la suta din medici au reusit sa faca specilaitatea pe care o doresc.
17 January 2008 la 1:09 am
Mi se pare f tari sticla de vin + punga de cadou din spate
)
17 January 2008 la 7:32 pm
Lucrez intr-un serviciu de ambulanta de 11 ani unde ,post pe care l-am ocupat printr-un examen pe care l-am sustinut la Bucuresti intr-un an in care am dat rezidentiatul si am picat cu 650 de puncte.serviciul in ambulanta nu este chiar atat de usor pe cat incearca cei din afara sa arate,este mult consum,multe nopti in care pe frig sau zapada trebuie sa pleci la solicitare vreme in care multi rezidenti pierd vremea prin urgente fara nici un scop.imi doresc din suflet sa ni se dea sansa sa facem rezi part time fiindca iubesc ceea ce fac si nu vreau sa plec din ambulanta.si noi lucram pe salarii de mizerie,dar nu ne plangem !
21 January 2008 la 3:55 pm
Este intr-adevar o problema de destin individual importanta si pentru profesia medicala. Nu stiu ce solutie ar exista. Intrarea in rezidentiat trebuie sa fie o selectie. Cred insa ca in aceasta selectie ar trebui sa includem si paramentrul aptitudine individuala si optiune individuala. Cum? Astept propuneri…
21 January 2008 la 4:14 pm
Comentariul tau merita mai mult decat un raspuns, merita un nou articol…
21 January 2008 la 4:45 pm
Fiindca a fost din tot sufletul, dorinta dvs. se va indeplini. In proiectul ordonantei de guvern privind rezidentiatul este stipulata aceasta forma (rezidentiat part-time). Ca reprezentant al Colegiului Medicilor am acceptat acest lucru. Cred ca nu am fost bine inteles. Eu nu m-am opus acestei forme in sine ci m-am opus unei modalitati superficiale de pregatire a viitorului specialist. Cat timp s-a introdus mentiunea ca va fi parcursa intreaga tematica si numarul orelor de pregatire este identic cu cel de la rezidentiatul obisnuit totul este in regula.
22 January 2008 la 2:45 am
Mao Zedong sau Mao Tse-tung (mou dzŭ-dng) 1893–1976 asta e parintele Republicii Populare Chineze: P n, “Mao Tse Dun” nu exista
25 January 2008 la 9:42 am
multumesc pentru randuri. iubesc ceea ce fac, desi multe lucruri pe care le fac le-am prins din zbor din munca de pe teren. programul pe care il avem in cadrul serv. de ambulanta ne poate permite parcurgerea curiculei de rezidentiat. sper sa trecem cu bine de aceasta perioada si sa demonstram ca rezi part-time a fost o optiune inteleapta. faptul ca am sarit pana acum peste rezidentiat nu a insemnat neaparat ca suntem mai slab pregatiti, ci a fost o optiune de moment, legala, acceptata de toti ministrii care au fost la guvernare.
28 January 2008 la 3:41 pm
Ai dreptate, s-a corectat. Totusi, daca te uiti pe cartile aparute in limba romana in perioada 1960-1980 numele era scris Mao Tse Dun. In tot cazul, multumesc pentru observatie.
28 January 2008 la 3:46 pm
Ma bucur ca iubesti ceea ce faci. Apreciez munca eroica pe care o fac medicii de la ambulanta si de aceea pentru luna februarie 2008 tema ce va fi dezbatuta in Consilul National al CMR va fi “medicina de urgenta” si anume situatia medicilor din acest domeniu si modalitatea in care munca lor sa fie rasplatita la adevarata valoare.
3 March 2008 la 2:17 pm
mereti acasa!!!
[flagged by Admin: off topic!]
11 March 2008 la 9:31 am
credeam ca e o gluma, ma bucur ca s-a discutat problema medicinei de urgenta de catre cmr… asteptam rasplata mult trambitata atatia ani…
28 March 2008 la 9:58 am
am citit despre rezidentiatul cu timp partial. stie cineva despre tematica de selectie?
1 April 2008 la 9:23 am
In acest moment se redacteaza regulamentul pentru rezidentiatul cu timp partial. Pana cel tarziu 15 aprilie 2008 va apare pe site-urile MSP, CMR si MedicalNet.ro (Revista Medica)
11 May 2008 la 9:35 am
Domnule profesor,
Dar metodologia pentru rezidentiatul din noiembrie cand va apare, chiar trebuie sa asteptam cu teama pentru viitor aceasta lege, atat timp? de ce nu apare din timp? Chiar daca mai sunt 6 luni pana atunci, cred ca reglementarile in acest sens trebuiau sa apara din timp, sa stie fiecare student ce are de facut.
Ce parere aveti de faptul ca centrele universitare mici medicale, cum sunt Sibiu, Constanta, nu se regasesc pe lista cu centrele in care se va putea face pregatirea in rezidentiat? vi se pare corect sa fie ingramaditi toti noii rezidenti numai in centrele mari, departe de casa, cu chirii enorme, cu un salar mic, cu o viata care nu e altceva decat o prelungire a celei de student, chiar poate mai grea, si nu cu una pe care o asteptam toti dupa 6 ani de studii, de sacrificii…?? Astept cu nerabdare parerile dumneavoastra, va multumesc!
12 May 2008 la 5:24 pm
15 aprilie a trecut insa metodologia rezidentiatului cu timp partial nu a aparut!? Oare in aceasta tara toate lucrurile se fac pe ultima 100 de metri si in graba? Oare nu ne-am saturat de aproape 20 ani de lucruri facute in graba si de mantuiala?
Spuneati ca cei ce se pregatesc in acesta forma de rezidentiat sa se cheme specialisti part-time; dar oare cum se cheama medicii care pe durata rezidentiatului nu au facut altceva decat fise de observatie sau au vazut salile de operatie doar pe dinafara? Unde sunt afisate acele faimoase curicule de pregatire in rezidentiat? Cati din rezidenti sunt la curent sau au fost informati cu privire la structura modulelor si cu tematica abordata?
Si lista intrebarilor poate continua la nesfarsit in acesta Romanica care ne ocupa tot timpul.
Si in finalul comentariului as vrea sa adaug ca in Romania mai putin conteaza cum obtii acel petec de hartie care te confirma ca specialist importanta este perceptia oamenilor in slujba carora ne aflam; pentru ei conteaza expresia “doctorul ala este bun”
12 May 2008 la 5:31 pm
PS: Am toata toata consideratia si stima pentru dumneavoastra si pentru toata activitatea dumneavoastra .
Dr Valentin Boldea medic de familie in judetul Galati si fost student al domniei voastre.
14 May 2008 la 5:46 pm
tot asteptam tematica de selectie pt.rezidentiatul cu timp partial.a trecut 15 aprilie si nimic.puteti sa ne spuneti ceva nou?
26 May 2008 la 6:52 pm
ca pomana electorala sa nu fie evidenta, ieri a fost publicata tematica de selectie pt. rezidentiatul cu timp partial… surpriza, este toata materia de rezi, chiar daca asta o aflam cu 1 luna inainte, asta ca sa ne poata demonstra cat suntem de… si ca nu putem invata 3000 de pagini intr-o luna si ca nu mai meritam nimic in aceasta viata… multumim ca v-ati amintit si de noi!
27 May 2008 la 4:24 pm
Pentru examenul de rezidentiat din noiembrie 2008, tematica si metodologia a ramas nemodificata (cea din 2007), Aceasta pentru ca ea nu poate fi modificata decat cu maximum 6 luni inainte de sustinerea examenului si CMR a solicitat ca orice modificare propusa sa fie aplicabila din 2009. Si eu cred ca facultatile care s-au dovedit viabile din centrele universitare mici trebuie sa primeasca rezidenti. Acesta va fi si punctul de vedere pe care il voi sustine in calitate de rector al UMF Iasi.
27 May 2008 la 4:38 pm
Metodologia rezidentiatului cu timp partial nu a aparut pana in 15 aprile, dar a apraut in MO din 13 mai 2008.
25 June 2008 la 8:32 am
Va deranjez in legatura cu acea practica supravegheata de care se tot zice ca va incepe. In unele judete am inteles ca s-au facut deja angajari dar la Iasi nu primim nici un raspuns desi am depus dosarul la dsp de 2 saptamani. Daca stiti mai multe despre acest lucru va rog sa-mi spuneti si mie. Va multumesc mult.
25 June 2008 la 11:45 am
in iasi se fac cursuri ptr rezidenti… intra-devar nu se omoara lumea cu ce stie sau mai bine zis cu ce ramane un rezident dupa aceste cursuri… dar principalul e ca se fac aceste cursuri iar examenele de la sfarsit de modul sunt pe bune… macar mai inveti ceva…
26 June 2008 la 8:26 pm
daca fac rezidentiat 3 ani in Iasi asa cum ar trebui imi pierd locul de munca. La cel cu timp partial imi pastrez locul de munca unde am investit si timp si bani. Am atestat in medicina de intrprindere si in ingrijiri paliative. Prefer sa muncesc si sa invat. Nu astept pomana nimanui. profesorii din Bucuresti gandesc corect.
29 June 2008 la 6:39 pm
Domnule profesor, desi va port un respect deosebit, ma vad pusa in situatia de a nu fi de acord cu opiniile dvs. As spune ca acest examen de rezidentiat cu timp partial este o firava tentativa a unui act de dreptate, daca nu l-as considera, de fapt, o mare umilinta alaturi de celelalte umilinte indurate de-a lungul anilor.
Fac parte din acea ‘generatie de sacrificiu’ care a terminat liceul cu putin inainte de ‘90 si care s-a confruntat cu acele examene imposibile de care spuneati ca se dadeau in decursul a 3 zile de cate 3 ore fiecare. Nu atat timpul acordat, cat dificultatea lor exagerata (se ajunsese sa se dea probleme de olimpiada internationala) ne facea sa stam ani de zile ‘la coada’ pentru a obtine o medie apropiata de 9 si a putea ocupa un loc la mult ravnita FACULTATE DE MEDICINA. Ca sa nu mai pomenim de eforturile fizice si materiale pe care le presupunea o naveta in centrele universitare, unde ne meditam cu profesori renumiti. Alti colegi, si mai putin norocosi, din disperare, dupa ‘90 au esuat pe la diverse facultati particulare, unde si acolo, cel putin in primul an s-a intrat prin concurs, concurenta fiind foarte mare (15 pe loc). Dupa alti ani de sacrificii ,in special materiale, s-au trezit in imposibilitatea de a nu-si finaliza studiile. Doi ani de zile (alti ani rupti din viata acestor tineri, care numai Dumnezeu stie cum s-au descurcat in tot acest timp) le-au luat guvernantilor nostri sa-si aduca aminte si de ei si sa dispuna organizarea acelui examen filtru la UMF Cluj pe parcursul a 6 zile (ziua si proba), din toata materia din cei 6 ani de facultate, incluzind si un examen practic. S-a spus atunci ca se vor acorda doua sanse, dupa care cei care nu l-au promovat nu mai pot sustine examenul de licenta. Dar cum toate lucrurile din tara noastra sunt neserioase s-a organizat ulterior examen de licenta la Bucuresti, la care au participat si cei care au picat de doua ori la filtru si cei care nu l-au dat deloc fara sa mai tina nimeni seama de ‘ghinionistii’ care au promovat examenul de filtru si care si-au consumat nervi si bani inutil.
A urmat anul de stagiatura. Un alt an pierdut din viata. Apoi un alt stres imens: examenul de rezidentiat, cu toate imperfectiunile lui, pe care multi din noi, ajunsi deja la o varsta (dupa atatia ani pierduti) si uzati nervos l-am ratat. Eu, personal, in acea perioada eram insarcinata. O sarcina dificila, dar la care n-am putut renunta avand in vedere ca eram deja la o varsta si aveam niste probleme de sanatate care nu mi-ar fi permis o alta. In acele momente de mare insatisfactie, eu si sotul meu (tot medic) am cochetat puternic cu ideea emigrarii. Dar nasterea copilului, lipsa banilor (nu am beneficiat nici macar de concediul de crestere a copilului pentru ca nu am lucrat), precum si parintii nostri, pensionari de-acum si suferinzi, ne-au determinat sa luam hotararea disperata si imediata de a ne angaja la niste cabinete din mediul rural. Era singura posibilitate de a nu renunta la medicina pe care ne-am dorit-o si pentru care am luptat atatia ani si in acelasi timp de a ne restabili cat de cat material. Prin asta, fac o paranteza spunandu-va ca toti medicii din mediul rural sunt adevaratii medici, cu vocatie, care nu si-au abandonat idealul in schimbul obtinerii unor foloase materiale mai rapide si mult mai substantiale, precum si al unei vieti mult mai confortabile intr-un oras. Neavand nici aici pile am fost nevoiti sa acceptam niste comune rudimentare, paupere si izolate, pe care nu le dorea nimeni. La inceput trecerea de la viata de oras la cea din mediul rural, pentru care nu eram deloc pregatiti, ne-a produs un soc. Dupa care am incercat sa ne revenim si sa ne adaptam. Am luptat ani de zile cu prejudecatile si suspiciunile satenilor care ne priveau ca pe niste intrusi si nicidecum ca pe niste salvatori ai vietilor lor. Dar muncind cu seriozitate, abnegatie, rabdare si compasiune am reusit sa le castigam increderea si chiar o mare simpatie. Astfel ca, atunci cand, satui de naveta intre doua sate pe cele mai groaznice drumuri imaginabile, printr-o conjunctura favorabila, am avut oprtunitatea sa obtinem doua posturi intr-o comuna, au venit toti sa-si exprime regretul si chiar sa incerce sa ne convinga sa nu-i parasim. Ne-am confruntat si inca ne mai confruntam cu indiferenta si chiar cu reaua vointa a autoritatilor locale care, in rudimentarismul lor, ne considera (in mod cu totul eronat, de altfel) niste rivali ai primelor locuri din topul celor mai bogati oameni din sat. Dar cu toate aceste neajunsuri am avut si mari satisfactii aducand pe lume copii, smulgand din ghearele mortii, cu cele mai rudimentare mijloace, pacienti in stare de inconstienta (in crize de astm bronsic, in prag de soc anafilactic sau cardiogen, etc., etc.) adusi pe brate de rudele lor si care au plecat acasa sau au fost luati de ambulante pe propriile picioare. Si asta fara alta rasplata (o spun cu toata sinceritatea) decat privirile pline de recunostinta ale acestor oameni si ale familiilor lor pentru care am fost pentru cateva clipe Dumnezeu. Fara falsa modestie, as vrea sa stiu cati dintre colegii nostrii, mai tineri, cu acea curicula completa de pregatire si care, conform spuselor lor, nu fac altceva decat sa plimbe niste foi intre sectiile unui spital se pot lauda cu asemenea performante? De asemenea, pot afirma sincer si cu satisfactie (poate si norocul a fost de partea mea) ca in decursul celor aproape 9 ani de cind practic medicina in mediul rural nu mi-a murit nici un pacient in brate, cu toate ca ambulantele ajungeau extrem de anevoios si cu ore de intarziere, mai ales pe timp de iarna. Singuri, in fata bolnavului care astepta totul de la noi, am fost nevoiti sa punem in practica cele invatate in cei 7 ani de pregatire (6 de facultate si 1 de stagiu) la inceput cu stingacie, iar apoi incet, incet cu mai multa siguranta, sa citim si sa ne informam permanent. Poate suna cam autodidact daca ne comparam cu colegii nostri ‘plimbareti’ din spitale si cu curicula completa de pregatire. Dar in conditiile in care pacientul vine la tine si-ti spune: ‘d-na dr. eu nu am bani sa ma duc la spital; nici macar de drum, iar fara bani acolo nu se uita nimeni la mine; mai bine faceti-mi dvs. ceva, ca am auzit ca nea’ cutare careia i-ati dat dvs. un tratament se simte mult mai bine’, atunci iti tresalta inima de bucurie, te informezi, citesti si faci. Si nu exista recunostinta mai mare decat sa vezi zburdand, vesel, pe ulita un copil care cu citeva zile inainte ti-a fost adus pe brate, de parinti, cu aproape 40 de grade sau un pacient cu reumatism strigand de peste drum: ‘ ia uitati-va d-na dr. cat de sus ridic mana, acuma pot sa fac si eu treaba etc., etc.
Sunt convinsa ca nu m-ar crede nimeni, care nu este in cauza, ca in decursul acestor ani pot sa numar pe degete de cate ori eu si sotul meu am primit spaga (pentru ca nu ni s-a oferit, lumea satelor fiind neanchipuit de paupera), iar valoarea maxima a unei spagi a fost de 10 RON. Dimpotrva, nu putini au fost pacientii, in special varstnici, cu lipotimii pe fond hipoglicemic din cauza inanitiei, carora le-am dat alimente si bauturi dulci de la noi pentru a-si reveni. Tot aici as vrea sa fac o paranteza pentru a demitiza si ideea unora (in competa necunostinta de cauza, de altfel) ca la tara preotul si doctorul ‘taie si spanzura’. In realitate, in mediul rural, niciodata doctorul nu este pus pe scelasi piedestal cu preotul. Preotul este perceput ca ceva divin, care are grija de viata lor de apoi (mult mai importanta pentru ei) si de mortii lor, iar doctorul este un om plin de bani (nu se stie de unde) pus acolo si obligat sa-i vindece cand se immbolnavesc si care nu merita prea multa consideratie.
I-as mai intreba pe colegii nostri rezidenti, mult munciti, ca si pe alti colegi din orase, cum dorm ei noaptea? Si-a pus cineva problema ca, seara de seara, prima noastra grija este sa ne aranjam niste haine cat mai la indemana pentru ca nu se stie in ce moment al noptii ne poate ’sari inima’ la bubuiturile si strigatele disperate ale unui pacient venit in urgenta (si nu de putine ori in stare de ebrietate) si ca trebuie, buimaci de somn, sa le aruncam pe noi cat mai repede? Si sa te fereasca Dumnezeu sa mai ai si tu copl mic pe care ‘printre picaturi’ sa trebuiasca sa-l mai linistesti.
De asemenea, s-a intrebat cineva daca in toti acesti ani de munca asidua am beneficiat macar de un concediu de odihna, cum i se cuvine oricarui om? Intreband, timid, la casa de asigurari judeteana daca mi se permite un mic concediu de odihna, mi s-a raspuns taios: “dar cine va da dvs. concediu de odihna? cine ivreti sa va tina locul?” Ca sa nu mai vorbim de interventiile propriilor colegi de la orase carora li s-a parut ca suntem prea bine platiti fata de ei pentru urgentele din afara programului si pe care i-am rugat, respectuos, sa facem schimb de locuri de munca. Desi, trebuie sa marturisesc, ca nici macar unul nu s-a inghesuit, totusi urgentele in afara programului nu ne mai sunt platite. Pacientii vin in urgente ca si pana acum si din considerente pur umanitare nu-i putem refuza. Dupa cum nu putem refuza nici pacientii neasigurati, pentru ca, efectiv, nu au de unde plati. Si iarasi munca voluntara…
Poate textul meu suna cam patetic si redundant pe alocuri, dar reflecta intocmai o parte din realitatea vietii medicului de tara contemporan.
Iar, acum, dupa atatia ani de stres si chin, dupa ce ne-am intemeiat familii, am incercat sa ne adaptam cat de cat in aceste conditii vitrege (pentru ca nu am mai avut alte solutii), ne-am amenajat locuinte si am investit bani in modernizarea unor cabinete uitate de dumnezeu, fara ajutorul si nici pomana nimanui (numai prin munca grea si cinstita) ne vedem pusi in situatia de a fi, pur si simplu, aruncati din locurile noastre pentru a fi inlocuiti cu alti medici, care au muncit “pe branci” timp de trei ani de zile sa poarte niste hartii de colo pana colo, drept pentru care si-au dobandit statutul de medici specialisti.
Sa nu uitam totusi ca, la urma urmei, toti am absolvit aceeasi facultate de medicina, am promovat si noi examenul de rezidentiat, chiar daca nu pe loc si de-a lungul acestor ani am participat la numeroase cursuri (inclusiv cu testare) si simpozioane insumand multe ore EMC, deci nu suntem complet neinstruiti si autodidacti. Chiar se poate spune ca ne-am facut reidentiatul la locul de munca.
In mod cert, nici unul dintre medicii aflati in situatia noastra (daca nu are pile, desigur) nu va putea pramova, in mod cinstit, acest umilitor examen de rezidentiat, fie el si part-time, pentru a carui pregatire am avut la dispozitie doar o luna fata de colegii nostrii, mai tineri, care participa la alte forme de rezidentiat si care au avut la dispozitie 6 luni de pregatire. Este de la sine inteles ca e mai mult decat imposibil sa parcurgem, sa retinem si sa mai si redam (fara a beneficia macar de o forma de test grila orientativ) cca. 800 de pagini intr-o luna. Asta in conditiile in care mai avem si activitate la cabinet cca 8 ore pe zi (deoarece mai functioneaza inca PNESSP), fara a mai pune la socoteala orele de teren. Mai avem de facut vaccinari, situatii de luna si de trimestru, urgente in afara programului de lucru, precum si responsabilitati legate de familiile noastre. Pentru ca, dupa cum v-am mai spus, nu avem dreptul nici la concediu de odihna.
Veti spune, probabil, cum au spus-o si altii, ca daca tot ne laudam ca avem atatia ani de practica ar trebui sa fim in stare sa promovam orice examen. Totusi, am inteles ca, exista un barem de corectare care trebuie sa respecte continutul tematicii si bibliografiei date si nu putem scrie tot ce ne trece prin cap despre subiectul respectiv. Pe de alta parte, in tematica de rezientiat exista anumite aspecte cu care nu ne-am confruntat si nici n-o sa ne confruntam vreodata in activitatea noastra de cabinet cum ar fi tehnicile de abord chirurgical, de exemplu. Deci pentru a ni le insusi trebuie sa invatam, efectiv, din manualele respective. Dupa cum trebuie sa invatam diverse clasificari, mecanisme etiopatogenice de producere a bolilor, proceduri diagnostice sofisticate etc. Concluzia este ca daca nu studiezi minutios bibliografia respectiva nu ai posibilitatea, sub nici o forma, sa promovezi, in mod cinstit, un examen cu o asemenea tematica, oricata practica medicala ai avea.
Consider ca, avand in vedere virsta si experienta noastra, decent si onorabil era sa se organizeze niste cursuri intensive timp de un an, la sfarsitul caruia sa sustinem direct examenul pentru obtinerea titlului de medic specialist, asa cum s-a procedat (foarte corect) si in cazul generatiilor anterioare.
Cred ca am platit destul pentru neputinta noastra de a promova examenul de rezidentiat pe post si ca nu mai este cazul sa mai fim pedepsiti si cu acest simulacru de examen si chiar si cu acest rezidentiat part-time. In caz contrar, in fericita situatie de a promova acest examen in viitorii ani (pentru ca de anul acesta nici nu poate fi vorba), dupa parcurgerea a inca 5 ani umilitori, vom ajunge sa iesim la pensie medici rezidenti.
In speranta ca aceste lungi randuri nu au fost excesiv de plicticoase pentru dvs. si ati avut rabdarea de a le parcurge pana la capat, va rog, din suflet, sa reanalizati situatia si poate ca nu este inca prea tirziu sa incercati sa luati niste masuri rationale, corecte si nepartinitoare, pentru ca aveti posibilitatea.
Mai indraznesc sa va rog, intrucat nu sunt o experta pe computere, sa-mi dati, daca este posibil, un raspuns, cat de mic, pentru a fi sigura ca mesajul meu a ajuns la dvs.
Va multumesc!
1 July 2008 la 4:58 pm
Mesajul dvs. a ajuns la mine si l-am citit cu multa atentie. Sunt de acord aproape in totalitate cu tot ce ati scris mai putin un lucru: obtinerea specialitatii nu poate fi decat urmarea parcurgerii unui ciclu de invatamant serios si nu o simpla testare. De aceea trebuie plecat de la un anumit nivel de cunostinte si aceasta este ratiune examenului de intrare (examen si nu concurs) dupa cum educatia medicala continua are drept scop mentinerea cunostintelor unui medic la un anumit nivel.
4 July 2008 la 11:05 pm
draga dana, sunt si eu o dana asemeni tie… eu chiar am dat rezidentiatul in 1997 si am cazut cu 647 de puncte apoi am dat examen pe post si am ajuns intr-un serviciu de ambulanta in care lucrez cu mare drag de atatia ani… ma gandesc cu groaza la examenul acesta umilitor… asta sa fie pomana?
9 July 2008 la 8:40 pm
Domnule rector al UMF iasi, apropos de problema timpului in care se desavarseste pregatirea unui medic rezident mi as permite sa fiu ‘putin’ sarcastic, eu cred ca este suficient de mare! De ce? Avand in vedere ca unele spitale din Iasi (mentionez Sp. Sfanta Treime) au sectii de chirurgie in care medicul rezident trebuie sa dea mita pentru a intra in sala de operatie, profesorului indrumator, salariul rezidentului fiind atat de mic, mi se pare firesc sa faca rezidentiatul pe o perioada de 7 ani (de unde sa scoata atatia bani incat sa intre in sala zilnic, sau macar odata la 2, 3 zile?)! Credeti ca problema asta se poate rezolva in vreun fel sau altul? Multumesc!
12 July 2008 la 9:33 pm
@A.T. – V-ati gindit vreodata ca rezidentul / doctorandul care da mita ca sa intre in sala are si el o parte mare de vina ? Are o alternativa intotdeauna. De ex intra in sala cu cel ce nu-i cere mita, dar ii cere sa munceasca. Sau, intra in sala cu cel care nu-i garanteaza 10 la specialitate indiferent cit stie. Sau intra in sala cu cine crede el indiferent de ce spune “dom profesor”. Sau schimba locul de rezidentiat si cauta pe cineva de la care poate invata. Sau ia rezidentiatul pe bune si renunta la promiscuitatea echivalarilor de tot felul. Sau vine si spune direct la UMF. Si mai am …
E usor sa spui – mi se cere mita. Mai greu e sa spui – nu dau mita. De ce ? pentru ca a doua asertiune presupune constientizarea “oricit m-ar afecta acest lucru”. Si te afecteza. Va spun asta nu ca spectator ci ca om care a auzit de la sursa fraza “Stii ca la disciplina x un post ca asta ar costa 10.000 USD (1998) ?” Raspunsul a costat 10 ani dar si ultimul pas spre libertate. Merita.
13 July 2008 la 2:05 pm
da… Dl.Pieptu ce sa zic, aveti o atitudine de luptator, sa zic asa, dar e usor sa zici ceea ce sustineti dvs. mai sus, si cred ca e mult mai greu de facut… adica sa fim seriosi, cati ani ai la dispozitie (speranta de viata, ma refer)?? Pai in Romanica si in special in Iasi, inseamna ca trebuie sa fii fosila pentru a fi macar un medic specialist care sa nu mai trebuiasca sa dea mita, sa nu mai trebuiasca sa pupe in fund pe Dl. Profesor, scuzati expresia, totusi mi se pare penibil sa dai mita unui coleg pana la urma… nu? Exemple sunt prea multe in Iasi… sa mai dau unul, probabil il stiti pe respectabilul Dl. Profesor Pricop de la gineco – maternitatea Cuza Voda Iasi… eh la dumnealui in clinica exista un rezident care are rolul de scaun cu rotile pentru respectabilul Domn Profesor, adica il ia din cabinet, il transporta la sala de curs (nu stiu daca-l si sustine in timp ce preda), il ia de la sala de curs si-l transporta la sala de operatie… si asa mai departe… pai ce sa zic, decat sa fac rezidentiat pe post de scaun cu rotile platit prost mai bine ma refugiez undeva, ma ascund, iarasi zic… este penibil, mamutii si fosilele lasa mentalitatea succesorilor si va dura prea mult pana sa se schimbe ceva… trist dar adevarat!
Drept urmare – exod, pai e nevoie de medici prin europa, am auzit… multe tari, deja au plecat foarte multi medici si vor mai pleca, si eu ma gandesc sa plec… am si intreprins ceva in sensul asta… deci… Romanica in ceva timp, scurt de altfel va fi si ea in criza de medici… nu i nici o problema fosilele sunt rezistente… sa faca ei tot!
Ps: astept un raspuns la primul comentariu si din partea Domnului Rector daca va avea timpul si bunavointa… dumnealui este unul dintre putinii profesori de la UMF Iasi care merita intr adevar respect! Multumesc pentru atentie!
13 July 2008 la 2:12 pm
A… referitor la afirmatiile de mai sus, ale dumneavoastra Dl. Pieptu, nu cred ca exista vreun rezident care sa nu vrea sa si invete meseria ce o va practica pentru restul vietii sale probabil, e ca si cum ti-ai arunca painea pe fereastra… trebuie sa fii inconstient total… dar daca nu te baga nimeni in seama pentru ca s-ar putea sa-i iei pacientul la un moment dat si se duc 200, 300 de euro din ziua respectiva (banii dati de pacient, ma refer)… sau mai stiu eu ce… pentru ca trebuie sa platesti ca sa inveti meseria… nu stiu exact care este ideea acestor respectabili Domni Profesori, e cam greu sa faci tu ceva de unul singur…
13 July 2008 la 5:06 pm
Intr-adevar, “e cam greu sa faci tu ceva de unul singur…” . E mai usor sa comentezi pe net. Si va garantez ca poti ajunge medic specialist bun fara sa dai mita, fara sa pupi in fund si fara sa fii fosila. Cu munca si sacrificiu. Trebuie numai sa vrei. Dar, dupa cum scrieti, ma tem ca gindim prea diferit. Succes.
14 July 2008 la 10:30 pm
A fi preparator la UMF Iasi este un statut deosebit de important , mai ales ca senatul universitar voteaza in majoritate echivalarea cu rezident. Oare ce probitate morala au Profesorii care accepta aceste cadre didactice “eminente”, mai ales ca nu au promovat un examen “simplu”, de rezidentiat ?
15 July 2008 la 12:42 pm
am participat si eu la examenul de rezidentiat cu timp partial, in Iasi! ce parere aveti despre “acel” medic (asistent universitar… “bag sama”), care a scris intrebarile pe tabla, nestiind exact denumirea corecta a… Helicobacter pylori?! iar la finalul examenului, acelasi… asistent universitar nu a putut da nicio relatie… visavi de factorii precipitanti ai encefalopatiei portale! astept cu mare interes… un raspuns! cu respect!
15 July 2008 la 7:20 pm
Aveti dreptate Dl. Pieptu, probabil ca suntem in situatii diferite, de aici si discrepanta asta intre gandirile noastre, dar nu e asta problema, problema ar fi ca nu este normal sa se intample anumite chestii care se intampla in cadrul UMF si in majoritatea spitalelor din Iasi… cred ca in Iasi e cel mai mare nepotism pe care-l poti intalni la vreo universitate de gen din tara si cea mai mare mafie… ce parere aveti daca un student poate promova examenul de anatomie cu modica suma de 400 de euro, fara macar sa se prezinte la examen, iar pentru cei de an mai mare suma aceasta modica se ridica la 700? Este vorba despre alt respectabil Dl.Profesor – Dan Antohe, i se zice, sa nu mai vorbesc despre restul ca nu prea mi-ajunge timpul sa-i numesc… cat despre scrisul pe net… pai ce sa zic… macar atat sa facem, ca altceva nu-i de facut, nu merge nici cu flagrantul nici cu politia ori presa… sa fim realisti totusi domnule, unde ati mai auzit asa ceva? Nu contest ca se poate si prin munca si alte chestii de acest gen… dar ti se apleaca in momentul in care vezi cam ce se intampla in jurul tau!
15 July 2008 la 7:26 pm
Cat despre a ajunge medic specialist bun fara sa dai mita,pupici sau sa fii fosila… ok, de acord… munca si sacrificiu… dar cat sacrificiu Dl.?? Adica te sacrifici… dar ce faci daca la sfarsit cand ai ajuns si tu medic specialist trebuie sa mergi la un altul… sa zicem vreun psihiatru sau nu neaparat… sa te trateze???… in loc sa tratezi tu ca medic…. sacrificiu, da… dar nu mai suntem in epoca de fier… sau mai stiu eu care alta! E normal sa te sacrifici putin in meseria asta dar nu sa ti se puna piedici la fiecare pas… ca nu mai ajungi nicaieri!
15 July 2008 la 11:43 pm
Dr. Pieptu: <>
Este o reflectie memorabila!! Iar cei care – inca – mai au urechi sa auda, sa reflecteze putin. Departe de avantajele frivole ale unei imbarligaturi de conjunctura, primeaza stima de sine, mandria de a nu fi catelandru si constiinta in propria valoare. Impostura stiintifica si profesionala, plagiatul, vor fi (fost) demascate in cele din urma. Mai bine cu desteptul la paguba decat cu prostul la castig. Domnule A.T., ai de luptat si de invatat medicina. Mai sunt dascali dedicati care te pot invata. Numai sa nu-i tratezi cu ironie sau cu dispretul ucenicului care se crede deja marele vrajitor (capcana in care stai aproape sa cazi).
16 July 2008 la 2:37 pm
Mr. extern, sunt absolut deacord cu cele de mai sus… dar, dumneata ai putea sa respecti si sa urmezi exemplul unei persoana care la primul curs de anatomie, in amfi(teatru), cere o lista a celor din serie cu numele si ocupatia parintilor!!?? Eu nu contest calitatile intelectuale ale acestor oameni, dar contest faptele penibile si total promiscue la care se dedau si mai sustin faptul ca e greu sa gasesti o persoana care sa ti poata fi mentor in condiiile acestea… cat despre faptul de a ma crede “mare vrajitor” nu este cazul domnule, stiu foarte bine la ce nivel ma aflu, cred ca sunt destul de realist. oricum, mutumesc pentru avertizare. Sanatate!
16 July 2008 la 4:44 pm
Am sa va dau un raspuns rabinic: si dvs. aveti dreptate si Dragos Pieptu are dreptate. Dupa cum am raspuns si la o postare anterioara, reorganizarea rezidentiatului si inlaturarea neajunsurilor semnalate este o prioritate absoluta pentru urmatorii ani. Pentru a imbunatati insa rezidentialul trebuie sa existe eforturi de ambele parti: indrumator si rezident.
16 July 2008 la 4:59 pm
Ce parere pot sa am despre cineva care a scris o prostie pe tabla? O parere proasta! Faptul ca nu a dat raspunsuri la intrabarile puse ma face sa am o parere buna pentru ca el trebuia sa supravegheze nu sa informeze candidatii.
17 July 2008 la 6:59 pm
Mentionez, ca… examenul era, deja… finalizat! Sa spunem ca… ar fi fost o opinie solicitata… unui “coleg de breasla” (scuzata sa-mi fie… “imfatuarea”), presupus… mai “luminat”! cat despre… “rolul” supraveghetorului… cunosc, exact… insemnatatea, importanta acestui statut… Va multumesc!
17 July 2008 la 8:39 pm
Multumesc pentru rspuns Dl. rector, este unul diplomat… e foarte importanta organizarea rezidentiatului, dar cred ca si organizarea interna a UMF-ului ar trebui modificata pe ici colo, in punctele esentiale, daca aveti de gand sa o faceti va doresc succes si sper sa nu va luptati cu morile de vant! Sanatate!
20 July 2008 la 12:20 am
Am participat impreuna cu sotia (gravida in luna a 9-a) la testul de selectie pentru Rez. Timp Partial (RTP). Din pacate in urma testului eu am promovat, insa nu si sotia. Pentru urmatoarele comentarii pe care doresc sa le fac voi incerca sa nu fiu subiectiv.
La testul organizat la Iasi au participat 295 de medici majoritatea absolventi UMF Iasi, desi aveau libertatea de a merge si in alte centre. Promovabilitatea a fost de 64%. Date de comparatie cu alte centre nu exista pentru ca Iasul a dat dovada de o “graba” de a scapa de aceasta sarcina impusa de minister (din cadrul “pomenilor electorale”); zvonurile insa afirma ca promovabilitatea in alte centre a fost superioara celei de la Iasi!! Ce concluzie se poate trage de aici? Ca medicii din Moldova sunt mai slab pregatiti decat cei din restul tarii? (daca este asa vina principala o poarta si profesorii pentru ca suntem rodul muncii lor) Sau poate cauzele sunt altele? care?
Subiectele au fost stabilite la nivel central, baremul a venit tot de la Bucuresti (barem in care s-au strecurat si o seama de greseli pe care desi unii membrii ai comisie de corectura le-au sesizat nu le-au transmis mai departe si nu le-au inlaturat in procesul de corectare a lucrarilor. Chiar unii membri ai comisiei, renumiti profesori au fost foarte stricti in respectarea baremului gresit!).
Despre organizarea locala a concursului si supreveghere nu se pot face comentarii pentru ca s-a dat dovada de corectitudine nesemnalandu-se acte de frauda.
Deschiderea lucrarilor a fost anuntata corect insa lista cu rezutate nu a fost afisata decat la sediul Universitatii desi majoritatea candidatilor erau din alte orase (alta deficienta!). Chiar si asa din cei 104 candidati respinsi (cu note sub 5; “nulitatile sistemului medical” cum am fost numiti de un profesor iesean membru a comisiei de corectare) au fost depuse aproape 50 de contestatii. Procesul de recorectare sau mai bine zis discutarea (negocierea) contestatiilor a fost un spectacol (fara spectatori) jalnic chiar patetic oferit de membrii comisiei de corectare. Raspunsul la contestatii a fost identic pentru toate lucrarile “se mentine nota initiala”!!! Chiar nici o eroare nu s-a strecurat in procesul initial de corectare? Este pentru prima data cand in urma unui concurs se produce acest lucru memorabil de cartea recordurilor.
Domnule Profesor cu tot respectul as dori sa comentati aceste observatii atat din calitatea dumneavoastra de Presedinte al comisiei de rezidentiat Iasi, cat si din postura de Presedinte al CMR (care este mandatat sa se ocupe de Educatia Medicala Continua a medicilor si nu doar sa contorizeze cate puncte a strins fiecare medic).
21 July 2008 la 8:33 pm
Domnule dr. Astarstoae, sunt medic de familie de 11 ani. Deseori am avut si am ocazia sa repar sau sa diminuiez gafele medicale facute de catre medici specialisti (care au rezidentiatul luat!!!) din spitale si ambulatoriile de specialitate. Tineti cont ca aceste greseli se fac in pofida spagilor enorme, date de catre pacienti, in pofida faptului ca orice specialist sus-numit poate consulta un coleg in caz de dificultate si are la indamana diverse investigatii paraclinice, pentru a trata corect. Medicul de familie insa, nu are aceste ,,ajutoare”, el este singur, fata in fata cu pacientul. Stimate colega, credeti ca un rezidentiat superficial (cu timp partial sau full-time) este mai folositor decat 10-20 sau chiar 30 de ani vechime in medicina de familie??? Ce nou poate invata un medic de familie cu vechime despre medicina de familie practica intr-un rezidentiat dubios??? Formalismul Dv. ma revolta.
25 July 2008 la 3:15 pm
Domnu medic de familieAlex da de ce nu vorbiti despre aberatiile pe care le scriu medicii de familie, unele diagnostice, in varianta populara, exprimarii gresite, recomandari gresite pentru pacienti, netrimiterea pacientilor la un consult de specialitate necesar din cauza lipsei de cunostinte medicale. Am senzatia ca frustrarea e legata de acele citez: spagi enorme, nu va e rusine, nu faceti medicina preventiva pe care ar trebui sa o faca medicul de familie, scrieti retete compensate si in principiu cam asta e tot ce faceti, primiti salarii mult mai mari decit orice medic specialist…………si va vaitati cam prea mult comparativ cu ceea ce faceti. Probabil sunteti unul dintre cei fara rezidentiat luat?
25 July 2008 la 3:24 pm
nu mi se pare corect ce e aberatia asta cu rezidentiat part time? fraierii care au muncit pe brinci, au invatat si au luat rezidentiatul urmat de munca care teoretic ar trebui sa dureze pina la ora 2 dar in realitate te apuca seara sau chiar noaptea in clinica. Cei care lucreaza si nu au facut rezidentiatul sunt dintre cei care au dat rezidentiatul de 2, 3 sau mai multe ori fara succes evident si cei carora vreun unchi sau o matusa binevoitoare le/au aranjat un post caldut…..vorba aia …sa nu moara saracu de foame…. Nu mi se pare corect fata de toti rezidentii care si/au sacrificat existenta ca sa faca ceva in viata si care nu au intrat pe usa din dos ……………RUSINE , o sa ajungem de risul Europei
25 July 2008 la 3:58 pm
am uitat sa precizez ca nu ni s/au tinut nicioadata cursuri in timpul rezidentiatului…………….ar fi fost un efort prea mare din partea celor care trebuiau sa ne pregateasca…………curicula cu activitatile nu are nici o valoare nu s/au respectat activitatile trecute acolo……………
HALAL SISTEM!
25 July 2008 la 5:20 pm
Niciodata nu am considerat un coleg de-al meu ca ar fi o nulitate. V-as ruga sa-mi dati numele celui care a utilizat acest termen, care il dezonoreaza pe el si nu pe dvs.
Cu privire la examen, as vrea sa va spun ca erorile din barem au fost semnalate intimp util si candidatii nu au fost depunctati, iar corectura a fost cu maximum de laxitate posibila (intotdeauna in favoarea candidatului). Potrivit regulamentului nota se modifica daca la contestatie diferenta este mai mare de 1 punct, ori la toate contestatiile depuse noua notare a fost aproape cu un punct in minus si nu in plus. In rest, vreau sa va spun ca nu fac parte din cei care apreciaza calitatile unui medic dupa rezultatele unui concurs. Se poate intampla ca in conditii de concurs un om bine pregatit sa clacheze si o persoana cu pregatire mai superficiala sa obtina un rezultat bun. Examenul nu este decat o radiografie de moment, cu avantajele si dezavantajele ei.
25 July 2008 la 5:31 pm
Sunt medic legist de 30 de ani si in continuare consider ca mai am multe de invatat. Dvs. dupa 11 ani considerati ca nu mai aveti nimic de invatat si ca formalismul meu va revolta. Suficienta dvs. pe mine ma intristeaza.
26 July 2008 la 11:57 am
Stimate colega. Dv. aveti perfecta dereptate. Orice medic invata o viata. Eu fac acelasi lucru – invat. Insa medicul practician invata mereu din practica medicala proprie, din cursurile de pregatire continua a medicilor, din literatura de specialitate studiata in timpul liber. Ce-ar fi daca am trimite toti medicii specialisti, care au facut candva 1, 2 sau 3 ani de rezidentiat, pentru a suplini anii lipsa, in conditiile in care intre timp sau modificat anii de studii in rezidentiat la 5, 6 sau chiar 7 ani, in functie de specialitate, pe motiv ca nu au studiat destul?! Un rezidentiat pentru un medic care practica medicina de multi ani este de putin folos. Colegii, proaspeti absolventi, rezidenti actuali (full-time) sustin ca nici pentru ei nu se sustin cursurile asa cum ar trebui. Dar pentru medicii de familie in rezidentiatul part-time, ce se va intampla???… Tineti cont ca un medic de familie ce lucreaza in prezent la un cabinet individual va fi nevoit sa acorde mai putina atentie serviciului, pentru a putea studia in acest rezidentiat. Oricum, parerea medicilor nu conteaza. Conteaza cineva sus-pus, care nici el (ei) nu le stiu pe toate si pot gresi, mai rar sau mai des, in functie de capacitatile individuale. Noi doar ne conformam… Volens-nolens vom trece si peste aceasta incercare. Bafta tuturor.
8 August 2008 la 3:56 pm
In legatura cu examenu de rezidentiat part-time, in metodologie, la capitolul corectare, nu se spune nimic de diferenta de un punct necesara pentru modificarea notei la contestatie.
Nu stiu ce anume au vrut sa demonstreze profesorii corectori din Iasi, in conditiile in care cel putin in Craiova si Targu Mures, promovabilitatea a fost de 100% (vezi site-ul universitatilor). Oare celelalte centre universitare au stiut sa tina cont de faptul ca timpul de pregatire a fost foarte scurt pentru acea bibliografie stufoasa, de faptul ca baremele au fost stricte, (la rezultatele obtinute in Iasi cred ca nu s-au acceptat nici cuvinte sinonime)? De ce in conditiile in care de ani buni acest examen se sustine in format grila, si mai mult se corecteaza in fata candidatului, de data aceasta a fost altfel? Poate unii au gandit ca este in favoarea candidatilor, bineinteles nu a celor care au avut neinspiratia de a sustine examenul in Iasi. Ironia sortii e ca rezultatele nu reprezinta o radiografiere a starii de moment a candidatului, ci a nenorocului de a avea teza la anumiti corectori.
Oricum faptul este consumat, ce vor face acum cei 27% dintre medici nepromovati in Iasi, in conditiile in care la nivel de tara, sunt o minoritate? Am gasit de curand un articol (http://iasi.comunicat.ro/sanatate/o-sansa-in-plus-pentru-medicii-care-nu-au-luat-examenul-de-rezidentiat), conform caruia, ,,potrivit prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si a Metodologiei pentru aplicarea acesteia aprobata prin Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 917/2008 incepind cu promotia 2005, absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, neconfirmati in rezidentiat, pot efectua 3 ani de practica supravegheata in unitatile publice si cabinetele de medicina de familie…… pe parcursul celor trei ani, medicii au obligatia sa se prezinte la concursul de rezidentiat si dobindesc dreptul de libera practica dupa promovarea examenului de medic specialist”, a declarat Marius Voicescu, purtatorul de cuvint al ASP.
Asadar, pentru nepromovatii examenului de rezidentiat part-time, nu se poate gasi o astfel de solutie, sa se poata prezenta la stagii impreuna cu colegii lor promovati?
13 August 2008 la 11:11 pm
Rezidentiatul part-time e doar primul pas intr-o Romanie din care medicii pleaca masiv, din motive absolut vizibile. E chiar laudabil ca se incearca oferirea unor posturi in Romania, in conditiile in care autoritatile fac aproape totul ca medicii romani sa plece din tara…
27 August 2008 la 6:13 pm
acum ca am participat la pomana electorala promisa si mai mult am trecut cu bine peste ne este evident ca nimanui nu-i pasa de noi:rezultatele nu s-au afisat pe site cu rezidentiatul,nu stim cand va fi trambitata teleconferinta si nici unde,nu stim unde putem sa facem cele 3 zile de stagii pe saptamana …a,era vorba despre rezidentiatul cu timp partial…..
2 September 2008 la 2:19 pm
dl.Pieptu,daca mai frecventeaza acest blog…as fi curios despre parerea d-lui (acum ca am aflat ca face parte din senatul “umf”) despre sacii de bani pe care ii primesc(sa zicem asa) drept mita domnii profesori de anatomie,fizioogie,biologie celulara din preclinic si restul din clinic -fiind prea multi pentru a mai fi enumerati…se discuta in senat problemele de acest gen?:)))Adica la modul,se plange Petrescu sau Padu(plagiator de seama) ca au facut cam putini bani sesiunea asta?Saracul Antohe Dan-capitan de spagi nu mai are bani ,dupa ce i a cumparat Ford amanta sei, sa mearga la ski in Austria…etc:)))??Multumesc anti cipat!
2 September 2008 la 6:13 pm
@ A.T.
1 – Frecventez, acest blog si alte 10, zilnic
2 – Procesele verbale ale sedintelor de senat sunt pe site.
3 – Daca stiti cazuri de mita DUPA data de 1.04.2008, va rog sa ni le aduceti la cunostina, in mod oficial. Clar – fapte, oameni, sume. Ne gasiti zilnic.
4 – Daca stiti cazuri de mita INAINTE de 1.04.2008, as dori sa stiu la cine v-ati dus sa spuneti si ce raspuns ati primit
5 – Nu luam in considerare nici o afirmatie cu caracter anonim
6 – Fiind blogul altcuiva, intrebarile adresaet mie nu-si au sensul.
7 – Discutiile ironice cu un anonim nu ma intereseaza.
2 September 2008 la 11:04 pm
Daca nu cer prea mult, lamuriti-ma va rog ce se va intampla cu noi, cei nepromovati la testul de selectie pentru intrarea in rezidentiat cu timp partial ? Se poate deduce din lista celor promovati, ca noi, ghinionistii, am sustinut examenul in Iasi, si fiind singurii picati, suntem numeric, neglijabili la nivel national. Asadar pe ce cale sa o apucam? Acest examen a fost singura noastra sansa?
Astept cu mare interes raspunsul dumneavoastra
3 September 2008 la 6:38 pm
hadeti sa va zic ce se intimpla in slobozia, jud ialomita. sunt mihai lungu medic in comuna marculesti. este un presedinte al colegiului medicilor. dr. panturu tudor(care acum este senator) care atunci cind sunt alegerile pentru presedentia colegiului, nu anunta decit pe sustinatorii lui. nu este absolut nimic transparent in aces colegiu . cind te duci sa platesti cotizatia intri cu capul plecat caci exista o anumita “d-na”dicianu care este sustinuta de dr. panturu, si care a fost pensionata dintr-un birou si adusa de acest dr. la colegu, care oricind se poate lua de tine. din cite am auzit, “ii place sa aiba doctorii la mina”. e jalnic pentru ca teoretic trebuie sa fim sustinuti de colegiu. sa fie un sprijin. asta este.
4 September 2008 la 11:54 pm
sunt doctor de 10 ani intr o com de linga sv ,am terminat fac in 98 am da rez pentr dreptul de libera practica am facut 1 an de stagiu ,am dat concurs pe post si muncesc 10 -12 ore pezi.Domnilor rezidenti cind ai pe lista 2500 de pacienti,60 70 de sugari ,gravide,batrini, cronici, cel putin 2 sau mai multe urgente pe zi sau noapte ,cind esti izolat iarna SI trb sa mosesti in dispensar sau la primarie singur tb sa fii permanent pregatit si bine daca vrei sa fii cautat .poate si mie mi ar fi placut sa stau sa studiez intr un centru univ dar asa am prins vremurile. nu i chiar usor ,si noi nu copiem numai retete dupa cum aveti impresia dmv.suntem multi dar daca nu esti bun practician si nu esti competitiv stai cu dispensarul gol.mereu trb sa fii in priza.credeti ca un rezident pe med fam. este mai bine preg.decit un doctor gen cu 10 ani de practica.toata viata invatam . eu cred ca acest rez in timp partial este o forma de spec. mai scurta. promotiile 94 95 96 au devanit mf dupa 3 luni de pregatire si ex de specialist.nu inteleg de ce sunteti impotriva acestui rez. cind multi rezidenti dupa specializare merg la tot felul de firme de med. daca vrei sa inveti si ti place ceea ce faci inveti orcum.nu toti putem lucra in spitale jud sau in centre univ.imi place ceea ce fac si pun suflet in ceea ce fac si nu pot renunta la pacientii mei nici pentru ami scrie pe parafa m spec.as prefera sa fiu tratata de med. responsabili si care fac aceasta mes din suflet si cu devotament.
5 September 2008 la 7:52 pm
Dl. Pieptu,evident ca stiu cazuri de spaga,cred ca stiti si dumneavoastra,pacat ca nu aveti blog(nu pot sa mi exprim parerile liber decat aici,prin urmare)…de ce va ascundeti dupa deget?..sa zic asa!Sau mai degraba sa zic-de ce stati in umbra marelui URS(S)….evident ca urmariti o functie de conducere in UMF dar nu dati lectii de moralitate si dreptate,va rog, nu cred ca sunteti in masura…multumesc,succes!
4 October 2008 la 6:37 pm
nu am stiut unde sa va scriu, exact, dar cum tot subiectul rezidentiatului vreau sa-l abordez m-am gandit ca e bine aici. eu sunt absolventa a facultatii din cluj, o facultate respectabila cu multi (nu toti) profesori de mare calitate. ati venit la cursul nostru festiv in iulie si m-ati impresionat prin sinceritatea dumneavostra.
vreau sa va intreb si eu ceva. dumneavostra aveti idee cate locuri a scos iasi-ul pt rezidentiatul din anul acesta? va spun eu… 126 in contextul in care au terminat 380 de oameni. aveti idee cate locuri sunt scoase in total pt anul acesta 1900 din care 500 sunt pt mf, si alte 700 sunt pt rezidentiat pe post in zone defavorizate ale tarii si numai 747 raman pt specialitati. daca rezidentiatul e totusi o forma de perfectionare pt noi, ca nu le stim pe toate dupa facultate, nu avem cum… de multe ori nu suntem invatati de ce nu ni se da la toti posibilitatea de a ne perfectiona. de ce in conditiile in care se tot spune ca exista deficit de medici, posturi nu se scot. de ce daca suntem prea multi acceptati cate 400, 300 de oameni la admitere? de ce sa nu fim 100, 150 de oameni la fiecare facultate ca atunci sunt posturi pt toata lumea.
mie nu mi se pare normal ca la o facultate de medicina sa promovezi examenul de admitere cu 5.02 si pe urma sa si termini pt ca nimeni, nimeni nu ne triaza in timpul facultatii… dar apoi ghinion… mori cu diploma in mana… ca drept de libera practica nu ai fara rezidentiat (sau o fi alta solutie pe care eu nu o stiu.
de ce nu ne sustineti? am trimis de ieri incolo o petitie, am alertat diverse posturi de telev si radio, nimeni nu ne ia in seama? de ce? a fost alegerea noastra sa dam la medicina… si-am muncit, ne vom sacrifica in continuare timpul si nervii si pt ce sa? am ajuns somer cu diploma. noi nu stim sa facem nimic altceva. noi nu suntem de la ise sau poli care se pot angaja in orice fel de firma. noi nu stim decat sa punem mana pe bolnav, atat. nici ca asistenti nu putem lucra. si pt ca nu vrem sa ajungem intr-un sat uitat de lume (drept ii ca si acolo sunt oameni bolnavi care merita), da la noi nu-i ca-n tarile civilizate. la noi nu e tot una spitalul din simleul silvaniei cu cel din cluj.
banuiesc ca cele 126 de locuri au trecut si prin mana dumneavostra sau macar ati auzit de ele? chiar nu v-ati uimit de decizia ministerului. ati avut nevoie de studenti sa va voteze si acum… le aratati spatele… evident… cand se ajunge sus… se cam uita cat de greu o fost la inceput.
va multumesc
5 October 2008 la 10:56 pm
http://www.petitieonline.ro/petitie-p08791056.html
6 October 2008 la 1:20 pm
D-le profesor,
In 1999 am dat examenul de rezidentiat, l-am promovat printre primii 20 si pot spune ca l-am facut la modul cel mai serios. Examenul de specialitate nu a fost ceva formal. Am ales medicina de familie pentru ca imi place. Dar spre surprinderea mea deciziile anterior luate, potrivit carora erau acceptati in practica acestei specializari colegi care nu au fost admisi in rezidentiat, ne-au lasat dupa terminarea rezidentiatului fara posturi. Pentru ce a trebuit sa facem atunci rezidentiatul? Acestea sunt solutiile ministerului, rezidentiat cu timp partial? In opinia mea medicina nu se poate face la fara frecventa.
Cu respect,
Dr.R.A.
8 October 2008 la 4:46 pm
am inteles din ce-au scris colegii mei pe grup ca ne-ati sustinut in cele din urma in fata ministerului cum ca avem nevoie de mai multe locuri la rezidentiat. vreau sa va multumesc daca intradevar ati avut ceva de spus si sper din tot sufletul ca in cele din urma sa se rezolve ceva
14 October 2008 la 10:47 am
draga antonio,noi nu suntem numai ceea ce vrei tu sa parem.am terminat in 1996 ,am dat rezi,am picat cu 650 puncte si ptr. ca nu aveam parinti bogati am dat ex.pe post tot in bucuresti si am plecat din timisoara unde era toata viata mea intr-un loc in care nu cunosteam pe nimeni unde sunt si acum.am o familie,un serviciu in care sunt respectata….eu cred ca nu ai inteles cum stau lururile cu rezidentiatul cu timp partial,nimeni nu iti ia locul,noi vom ramane mai departe pe locurile pe care suntem acum….noi suntem prima generatie de rezidentiat cu timp partial,dureaza 5 ani vreme in care poti sa-ti faci milioane de liste de pacienti daca vrei…ca eu stiu ca numai ce nu vrei nu poti…
14 October 2008 la 1:18 pm
Stiu prea bine cum stau lucrurile cu acest rezidentiat.Ma refeream nu la viitor ci la trecut! Nu am cu nimeni nimic,nu sunt impotriva voastra ci a politicii ministerului.Consider ca ar fi fost corect sa existe un sistem unitar de invatamant postuniversitar.Succes.
31 October 2008 la 12:45 pm
Stimate Domn Profesor,
am terminat Medicina la Oradea, promotia 2008. Nu doresc in mod deosebit sa comentez toate aspectele legate de examenul de Rezidentiat din noiembrie, dar ma gandesc ca incet-incet ceea ce-mi doresc sa fac inca dinainte de a incepe facultatea – medicina legala – e din ce in ce mai departe de mine. Pentru mine, medicina legala inseamna o posibilitate in plus de a invata, respectand in acelasi timp principiul hipocratic – sa nu faci rau. Apoi inseamna cea mai accesibila modalitate de a ma apropia de raspunsuri la intrebarile “de ce moare fiinta”, “cat din fiinta moare”, “care e triggerul acestei intamplari” – dincolo de apoptoza si alte procese clar explicate in studentie, pe langa situatia speciala a acestei discipline, la granita dintre medical si juridic, unde valorile juridice se intalnesc cu legile nescrise ale vietii si cu setea instinctuala de dreptate a celui lezat… E o pasiune pentru mine medicina legala… De aceea mi se pare putin injust faptul ca s-a redus dramatic numarul locurilor la rezidentiat pentru aceasta disciplina, mai ales ca, se stie, examenele pot fi relative, examenul nu testeaza in mod deosebit afinitatile cuiva pentru medicina legala sau pediatrie (de exemplu), examenul efectueaza doar o ierarhizare relativa din perspectiva unor punctaje realizate pe parcursul a 4 ore (in care se poate intampla orice – exemplu, efectele dezastruoase ale unei colici biliare).
Din acest punct de vedere (si nu numai), mi-as permite sa propun o modalitate de acces in rezidentiat pe baza unui interviu, in care candidatul sa explice de ce isi doreste specialitatea x sau y. Nu doresc sa fac abstractie totala de pregatirea medicala a potentialului candidat (ar fi total deplasat acest demers), dar se spune, ca “repetitia e mama invataturii” – mai ales in ceea ce priveste abilitatile practice. Pana la urma, medicina e, dincolo de stiinta, o profesie vocationala, care solicita o vocatie aparte pentru fiecare din ramurile sale, pe care ori o ai ori n-o ai. Iar eu am deplina incredere ca un Coordonator de rezidentiat are abilitatile necesare pentru a descoperi aceste abilitati in candidatii care i s-ar prezenta spre selectie.
Poate pentru mine e tarzie aceasta propunere, sau ar fi tarzie aplicarea ei, dar ma gandesc ca vor mai fi si altii, in generatiile urmatoare, care sa faca toata Medicina cu ochii la emblema Medicinei Legale, si ar fi pacat sa sfarseasca in alte specialitati pentru ca se scot putine posturi la concurs, pentru ca au fost prea pasionati de ML in anul VI facand din asta prilej de lectura suplimentara in detrimentul altor specialitati din curricula de studiu (cum am facut eu)…
Cu multa stima,
B. Anamaria
2 November 2008 la 9:29 am
mda… probabil postul meu pobabil ca nu merita un comentariu, daca stau sa judec, probabil si prin prisma politicii europene de reducere a numarului de legisti/populatie. Poate si pentru ca 4 oameni anul acesta vor deveni totusi legisti, poate si pentru ca daca esti de top, ajungi in top, pot fi multe explicatii. Nici nu se poate “baga pe gatul sistemului” un numar excedentar de specialisti intr-un domeniu… e drept.
Poate ideea e sa mai versi o lacrimuta, sa mai inghiti un nod si sa mergi mai departe…
Cu aceeasi stima,
B. Anamaria
9 December 2008 la 1:26 am
ca o ultima privire inapoi, in completare la cele anterioare: am luat rezidentiatul, pana la urma m-am intalnit cu a doua afinitate a mea medicala, medicina de urgenta. Am ales linia I, Tg Mures, sper sa pot invata acolo tot ce-mi trebuie pentru a fi un medic cat se poate de bun; mi-am ales si post, sa fiu sigura ca peste 5 ani nu cersesc somer pe la firmele de medicamente. Dar legala mea s-a dus, asa ca, pentru cei care vor veni, am o singura rugaminte: faceti ceva, domnule Profesor, e o mare mare ciudatenie acest tip de evaluare-rezidentiat, fiind de o relativitate incredibila. Sa fac propuneri? Nu cred ca merita, dar e pacat sa depinda tot viitorul cuiva de acest gen de examen, mai ales in felul in care s-a organizat/balbait in acest an, stiu dupa ce simt eu acum, intre doua specialitati dragi, dintre care n-a fost sa fie prima.
Va multumesc pentru spatiu, mi-am mai varsat naduful; n-am s-o mai fac pentru ca unele lucruri pur si simplu nu se mai pot schimba, iar un singur om, un singur esec poate nu valoreaza atat de mult intr-o profesie in care se pierd atatea vieti.
Cu toata stima,
B. Anamaria
4 July 2009 la 11:47 pm
multumesc, Domnule Profesor, pentru ca v-a interesat opinia mea.
gust amar…. ar fi interesant de stiut macar daca a avut dreptate unul dintre preparatorii de la un centru universitar care a spus ca in Romania se incearca reducerea numarului de legisti per numar de locuitori. asta m-ar interesa strict ca o informatie de interes personal. sau poate ati inchis de tot acest capitol al rezidentiatului de anul trecut… pana una alta sunt si eu inscrisa in cmr, ma doare ca nu contez chiar deloc si ma pregatesc sa folosesc aceasta pista a medicinii de urgenta ca s-o iau incet catre o tara in care fiecare medic e chiar pretios.
tot cu stima,
B. Anamaria
4 July 2009 la 11:49 pm
totusi, parca nu-mi vine sa cred ca raspundeti mult mai usor unor posturi de un nivel indoielnic de-a dreptul.
4 July 2009 la 11:52 pm
“Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni” – clar, si de acestia trebuie avut grija, nu de naivii care se zbuciuma si-si ingroapa visele in sistemul acesta sucit in care au avut ghinionul sa se nasca.
1 October 2009 la 5:04 pm
Dupa parerea mea rezidentiatul care exista deja e doar o forma constipata pt unele cadre universitare de a mai fi platiti pt ceva in plus.Apoi din capul locului examenul de admitere la rezidentiat e ‘tocilarie” clara din moment ce se leaga de toti mm posibili si imposibili,de toate amanuntele neesentiale care nu fac decat sa pune bete in roate nicidecum sa te ajute cu adevarat in cariera.Un exercitiu de memorie,atata tot.Ceea ce nu inteleg cadrele didactice din sistemul nostru de invatamamant este ca performantele profesionale nu incep cu severitate ci cu informatie si cu practica ,aspecte pe care EI le ofera la “part time”.Cu toata durerea dar am constatat un dezinteres si o incapatanare in a vedea deschis lucrurile de neimaginat in sistemul nostru de invatamant.Nu inveti mai nimic nici in 6 ani de facultate ,nici in 3 -5 ani de rezidentiat.Frectie la piciorul de lemn.
Exista multe state UE care au acest sistem “part-time” ,exista state unde se poate face specializare intr-un cabinet al unui medic specialist si nu doar in universitati,exista specializari la distanta,sistemul B-learning(referitor la specializarile stomatologice)Nu stiu cum se face dar nivelul la care se lucreaza acolo este net superior.
Asa ca haideti sa ne luam “valul” de pe ochi,sa lasam orgoliile,uneori coplesitoare ale titlurilor din fata numelui si sa ne gandim cum se poate obtine o reala ascensiune si pregatire profesionala.
Cu stima,
C.Moldovan
5 February 2010 la 6:39 pm
eu sunt curioasa dl.profesor d-vs ce rezidentiat ati facut?ce curicula ati urmat.nu cumva va specializa ceausescu la locul de munca?va detasa 3 luni intr-un spital sa observati cum “se face” si apoi dadeati un examen, si gata erati specialisti,ca era nevoie de specialitati noi.nu seamana cu part_time-ul nostru.
parerea mea este ca sunteti frustrati de faptul ca voi (rezidentii full de carte),ati stat ani de zile pe spinarea parintilor cu salarii de mizerie.deci sa moara si capra noastra.