Aşteptăm să mai moară cineva?

O echipă medicală de la Bradu a fost ameninţată cu pistolul în timp ce încerca să resusciteze o pacientă de 70 de ani nu este singular. O astfel de situaţie se poate repeta oricând. De-a lungul timpului m-am confruntat în UPU cu zeci de situaţii similare. Ele au devenit un subiect uzual de breaking news dar şi cosmarul ce-l trăiesc colegii mei din Unităţile de Primire a Urgenţelor şi de la Salvare, puşi să plătească chiar cu propria integritate fizică condiţiile improprii în care se desfăşoră actul medical

Prin noul meu proiect de lege propun ca ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva persnalului medical aflat în misiune să fie încadrată la ultraj, similar celor celor comise asupra unui poliţist sau jandarm.

Toate cele trei profesii au drept scop binele cetăţeanului, dar în timp ce politiştii şi jandarmii au şi pregătirea şi echipamentul necesar pentru a răspunde unor astfel de agresiuni, personalul medical este expus direct la astfel de situaţii iar agresarea acestuia în timp ce îşi desfasoară activitatea se poate solda şi cu pierderea vieţii celor trataţi în acel moment. Am vrut şi vreau în continuare ca protecţia colegilor mei aflati în misiune să fie asigurată corespunzător. De aceea î-am interpelat pe miniştrii sănătăţii şi Justitiţei solicitând ca astfel de pedepse să nu poată fi reduse şi să se asigure victimelor o asigurare de viaţă implicită. Sper ca parlamentarii să nu aştepte să mai moară cineva...[embed]

http://https://www.youtube.com/watch?v=1FrMEr5OO9w[/embed]

Leave a Reply

Your email address will not be published.