Muțuneaua de cenzură

 

Din punctul de vedere al inițierii de moțiuni de cenzură, atunci când este evident și pentru mucegaiul care se mai depune câteodată pe la colțurile camerelor parlamentului că acestea nu au șanse de succes, situația stă cam așa: e ca și cum te-ai duce la discotecă, în sandale cu ciorapi, nespălat de o săptămână și fără bani, ai alege pe cea mai mișto gagică de acolo și ai întreba-o dacă nu vrea un toc de pulă sau măcar o muie mică.

Probabil că succesul întreprinderii va fi limitat dar măcar, când te întorci printre prieteni, poți zice că ai încercat și că, probabil, dacă nu era atâta prost gust feminin pe acolo, ai fi reușit.

Așa și cu muțuneaua (că moțiune ar fi mult spus) depusă fără orizont, fără sens și, mai nou, fără obiect a doamnei Turcan.

Este doar ca să ne zică nouă, celor care manifestăm sau simpatizăm cu manifestanții că, să fi fost ăilalți mai dispuși să ridice coada, i-ar fi futut de le-ar fi sărit fulgii.

Circumstanța că au creat mediul propice pentru ca, după 7 runde de luat croșee în frunte, să dea și PSDul cu pumnul, să apară într-o lungă dezbatere televizată ca nedreptățit și păstrător al potirului democrației, nu a penetrat se pare prin părul atât de natural blond al doamnei.