Omniscienții

Din constatările mele, expresia curentă cea mai puțin utilizată de români nu este nici ”Mulțumesc frumos”, nici ”Luați de la mine” ci ”Nu știu”.

Față de alți oameni de pe Pământ, românii sunt în fapt atoateștiutori, fiind rare ariile de funcționare socială, filozofie profundă, fotbal, politică, dar și medicină, teologie, meteorologie, construcții sau istorie în care cetățeanul nostru tipic să nu aibă, indiferent de pregătire, QI și moment al zilei, opinii ferme și credințe de nezdruncinat.

Ocazional nivelul cunoașterii este numai parțial, cum ar fi de exemplu la acei pacienți ai mei care, atunci când sunt întrebați ce înălțime au, explică senini că au ”un metru și ceva”, de parcă s-ar fi crezut până în momentul conversației că au de fapt aproape un metru.

Dar îi înțeleg – persoanele respective nu doresc să fie interpretate de mine ca fiind ignorante și nici nu doresc să se expună la marginalizarea, condamnarea, disprețul și torturile la care, probabil, cei care recunosc cinstit că nu știu, ar fi supuse.

Aria expertizei noastre populare este mult mai amplă. Cuprinde, de exemplu, modalitățile complet abordabile prin care Simona Halep ar fi putut să o învingă, practic fără să transpire, pe Serena Williams, așezarea în teren cea mai bună cu care Steaua ar fi putut, dacă s-ar fi interesat la interlocutor, să acceadă în grupele ligii, dar și subiecte mai subtile cum ar fi obiectivele reale ale imigrației siriene, strategia de scurtă și de lungă durată a ocultei mondiale, gândurile ascunse ale iredentiștilor maghiari, modalitățile superioare de progres a societății și dorințele intime ale Celui de sus, prezentate cu obscuritate în biblie, dar complet transparente românului înarmat cu atotcunoaștere.

Toată această admirabilă înțelegere este, zilele noastre, blagoslovită suplimentar prin accesul la internet și decizia propietarilor facebook de a nu taxa nici crearea de conturi, dar nici emiterea de idioțenii repetate, măcar cu vreun buton de ”dislike”, ”emeză” sau ”marș”.

Pe de altă parte este adevărat și că o altă trăsătură a românului care le știe pe toate este ghinionul, reprezentat în mod particular de modalitatea antipatică prin care realitatea, adesea, îi contrazice credințele și convingerile. Politicieni, sprijiniți prin puterea bojocilor, ajung adesea după alegeri în prime time, la Jilava, remedii naturiste infailibile rezultă în amputații, sau fonduri de garantare și investiții sigure care se dovedesc a fi amplasate, în ziua de retragere a economiilor, în mijlocul vreunui lac. Toate aceste evenimente și altele asemănătoare apar destul de curent în viața românului omniscient, arătând clar că suntem un popor nu numai extrem de iluminat dar și blestemat să aibă o ghină extrem de libertină sexual.

Momentul în care românul atinge apogeul acestui tip de cunoaștere este, de obicei, momentul în care acesta începe să îi învețe pe alții. Prin postări, bloguri, articole de presă sau fie numai prin explicații cu voce răsunătoare adresate comesenilor. Pentru că o altă particularitate a genului acesta de înțelepți este și generozitatea cu care își fac cunoscute, la nevoie cu flegma, invectiva și palma, convingerile, precum și capacitatea limitată a acestora de a locui strict în fășiuța subțire de cortex alocată.

În această lume competitivă eu mă simt pe undeva dezavantajat, fie și numai pentru faptul că, deși sunt convins că nu cunosc o mulțime de răspunsuri adecvate, mi-am formulat în principiu o groază de întrebări complet valide. Constat adesea că adevărurile mele, chiar parțiale, sunt mai rar contrazise de realitate decât convingerile imuabile ale altora și îmi place să cred că, deși constituită din boimi, lumea mea interioară are o anumită coerență.

Dar mai ales am trăit pe propria piele și sunt convins că oricare din lucrurile pe care le simt și le cred ar putea fi, peste o zi sau peste o viață, contrazise, astfel că nu mi- e rușine să spun că ”nu știu” chiar în arii în care, evident, cunosc mai multe ca alții.

Bineînțeles însă că nu sunt înclinat să exagerez cu asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published.