Povestea înţeleptului Solomon

- Ce putem să mai facem pentru majestatea sa ? întrebă Batsheba înciudată la ieşirea din iatacul regal
- Ce s-a întâmplat? Care este problema? întrebă Miriam, confidenta
- Nu mai poate fi-r-ar al dracu de moşneag bălos... Numai limbă, limbă, limbă ! de parcă aş fi iar o adolescentă descoperindu-şi trupul şi nu cogeamitea împărăteasă cu nevoi şi libidou...
- Păi are şi omul 82 de ani, mă miră că nu i s-a ofilit şi limba la vârsta asta !
- Miriam, ce dracu vorbeşti tu acolo? Nu ai citit biblia? Noi suntem poporul ales, seminţia a cărei tărie nu păleşte decât după câteva secole şi chiar şi atunci mai mult din lipsă de noutate. Abraham dădea la buci la 200 de ani, Ishmael a suferit de priapism până la 346 de ani şi Isaac a fost găsit mort la 532 de ani legat de pat şi cu un morcov înfipt în cur... De ce crezi tu că zilele astea circumcidem băieţii la naştere? numai şi numai ca să ne asigurăm că femeile măritate apucă menopauza ...
- Batshy, cred că unele din chestiile alea postate în scriptură sunt uşor exagerate... Uite până şi tu ai spus acolo că eşti cogeamitea regina, când ştii de fapt că dacă treci de gorganul ăla îţi cer asirienii viză
- Măi, împărăţia este împărăţie, ce contează detalii ca mărimea ei exactă ? Dar dacă eu oi fi fost poate un pic colorată în exprimare, nu cred că înţelepţi patriarhi dinaintea mea s-or fi apucat să îşi exagereze performanţele masculine. Nu este în firea bărbatului obişnuit sau a iudeului în mod particular să o facă, nu de alta.
- Păi ce o fi în neregulă, în cazul acesta, cu luminăţia sa?
- Omul pretinde că se încălzeşte mai greu. Că îi este într-una frig şi că, deşi se bucură de fiecare dată când mă vede, tot atunci începe să simtă frisoane, mai ales când încep să mă dezbrac de şorţ, brâu şi budigăi...
- Ai încercat să îl pupi, să îl mângâi sau să fii îndrăzneaţă ?
- Nimic nu a mers. Ba se plânge că-l înţeapă mustaţa, ba că se gâdilă de la sfârcuri, ba că să schimb apa de gură...
- E clar... E şi ciudat şi pe moarte. Dar măcar ţi-a dat vreo soluţie pentru a ameliora toate acestea?
- Nu ştie nici el .... O vreme zicea să stau de amiază la soare în capul gol să mai pun culoare în obraji, aldată că să fac snorkeling prin Golful Rechinilor, iar ultima oară mi-a sugerat să încerc să mă dau cu deltaplanul. Am refuzat, că nu mi-e clar cu ce l-ar ajuta toate acestea să-şi recâştige potenţa. Mai nou îi tot trage să i-o aduc pe una Abishag, cică a citit nişte anunţuri ale fetei şi pare că este expertă în a scoate frigurile din bărbaţi.
- A, o ştiu, este aia din Shunem, de s-au luat la bătaie Adonijah cu Solomon luna trecută care să o scoată în club. Păi ce crezi că poate aia să facă la aşa o problemă exclusiv medicală ?
- N-am idee, dar el este împăratul şi tocmai m-a izgonit spunând că s-a săturat de masajele şi leacurile mele băbeşti.





Majestatea sa era foarte bolnav. Pornind de la un uşor disconfort în piept apărut în noaptea în care Abishag a început tratamentul pentru înfrigurare cu câteva tehnici simple de strangulat pitonul, acesta s-a intensificat pe măsură ce procesul curativ a trecut la proceduri mai ample ca bătucirea copcii sau pitirea la căldură, culminând cu primul atac serios în cursul şedinţelor de răsucire ale anacondei. Numai şi numai puterea şi perseverenţa împăratului dusese totuşi, în cele din urmă, la infarct şi, după ce felcerul, chemat de urgenţă, îşi manifestase cu extrovertire uimirea de a-l găsi pe David totuşi în viaţă, familia se strânsese numai şi numai pentru a-i asculta ultimele gânduri, sfaturi şi poveţe ca şi combinaţia seifului.
- Iată-mă, tată, pregătit să îţi continui domnia glorioasă, începu Adonijah, ţinându-şi respiraţia în încercarea de a smulge câteva smiorcăituri
- Dar ta- ta- ta- tă, eu su- u -unt cel mai ma- ma re contraatacă cu bâlbâiala obişnuită Solomon. Eu ar tre-trebui să fiu rege.
- Lăsaţi-l pe săracul tata să se odihnească, interveni Batsheba, apreciind că, deşi regele închisese ochii în momentul intrării familiei pe uşă acesta de fapt adormise
- Eşti cel mai mare, dar eşti tont şi bâlbâit. Mult mai potrivit să ocupi una din dregătorii mai tăcute, de exemplu cea de statistică, şi poţi de fapt începe deja cu numărarea baligilor din grajd, câtă vreme preiau eu testamentul politic al lui tata
- Fratele tău nu e tont, contratacă cu asprime Batsheba. Este un pic nesigur pe el doar datorită conjuncturii că şi-a păstrat până acum castitatea şi bâlbâit doar datorită unor obiceiuri fireşti la bărbaţii care exagerează cu aceasta.
- Ba eu zic că pericolul mare va fi posibila schimbare în dicţionare a termenului de „tont” cu cel de „solomon” în viitorul apropiat. Şi bâlbâiala lui e semnul că oricât de greu îi ies cuvintele pe gură ele îi depăşesc cu uşurinţă gândurile, continuă plin de venin Adonijah. A insista să-l punem pe Bâlbâl staroste doar pentru că tot scrie pilde pe blog ar fi ca şi cum am construi latrina în faţa intrării în palat, zău aşa
- Să aşteptăm pe taică tău să se trezească şi să-l întrebăm interveni împăciuitoare şi logică mama
- Hai, mamă, zău aşa, nu-l vezi că e dus ca pasărea Dodo când a aruncat-o Noe din arcă? Ce crezi că ochii ăia crucişi şi balele ce-i şiroiesc pe barbă sunt ghiocei vestind o nouă primăvară? Mai bine puneţi pe el o mână de sare, două trei pergamente şi haideţi cu mine să chefuim. O nouă epocă începe şi eu sunt, de azi, tataia !
Adonijah se ridică şi o luă cu pas voios spre uşă. La prag întoarse capul şi mai spuse:
- Şi fata asta, Abishag, trimiteţi- o la mine. După ce-a târnosit-o moşul cu surceluţa lui veştejită i-o fi şi ei dor de cogeamitea buturuga noduroasă.
Ochii mânioşi ai lui David se deschiseră la auzul cuvântului „Abishag”, la ţanc pentru a vedea uşa închizându-se după prinţ.
- Ce a zis pulifrici ăsta? Ce a zis?
- Că aşteaptă să mori ca să ia împărăţia şi că, până la funeralii, să punem ziare pe tine să nu dea muştele...
- Nu asta, ceva mult mai grav...
- Mai grav?
- Da, da, de Abishag şi de o surceluţă. Ei, fir-ai tu să fii.... Bâlbâilă?
- Da, ta-ta-ta-ta-tă, zise Solomon
- De mâine tu eşti rege. Mă rog, naş, staroste, hatman, voievod, împărat, ce vrei tu. Adonijah e pedepsit să scrie de 750000 de ori „ A lui tata era mai mare şi mai noduroasă” şi tu nevastă să ştii că am glumit cu chestia aia cu deltaplanul.
- Bine, ta-ta-tă
- Şi mai vezi două chestii. Însoară-te frate că, dacă nu iei vreuna cu prea mult migrene şi indispoziţii o să vezi că te lasă şi bâlbâitul şi ţi se mai animă şi gândurile. În al doilea rând ai grijă de Abishag că este o fată tare bună. Vezi că mai e şi fată mare, găseşte-i te rog un soţ, asta dacă nu îşi doreşte să rămână veşnic nemăritată cu gândul la mine.
- Am în-în-ţeles
- Bine atunci. Hai lăsaţi-mă acum să mă odihnesc. Şi trimiteţi după Abishag că tocmai îmi arăta ceva când mi s-a făcut rău.








De-abia la a 723 a nevastă viaţa sexuală a lui Solomon ajunsese cât de cât regulată. Pare că ritmul de două partide pe săptămână, îndeosebi în perioadele în care cefaleea, indispoziţiile, lipsa de chef sau toanele haremului erau mai puţin proeminente erau suficiente pentru a-i atenua cât de cât bâlbâiala, permiţând înţelepciunii lui să ia fie mult mai evidentă decât fusese în postările de până atunci din scripturi.
O faimă de înţelept i se dusese în ţară, mai ales datorită obiceiului de a sta cocoţat pe tron cu un aer grav şi buzele încleştate. Nu exista nici o dispută între supuşi pe care el să nu o satisfacă mulţumitor din clătinarea capului, vreo ţâţâială sau uneori prin câte vreun râgâit discret şi ambiguitatea acestor decizii lăsă în urma lor atâţia oameni mulţumiţi, că o faimă de sfinx înţelept începuse a-l înconjura.
Când două femei veniră pretinzând că fiecare din ea este mama copilului adus la judecată, tot ce făcuse fusese să observe că „ţâncul ăsta e atât de urât că dacă ar fi al meu l-aş tăia în două” pentru ca una din femei să înceapă să plângă şi să recunoască că de fapt plodul nu e al ei. A fost o chestie simplă ulterior să încredinţeze copilul mamei adevărate şi să pedepsească impostoarea plângăcioasă la 20 de lovituri de nuia.
Da, era tare înţelept şi mulţumit de asta.
Singura umbră în fericire consta totuşi în cicălirea continuă la care cele câteva sute de neveste îl supuneau.
Primul val de neveste îi aşezau tunica şi nădragii, îl pieptănau şi îi potriveau cuşma, dar, din păcate exista mereu un al doilea val care îl schimbau în straie mai confortabile, tichiuţă şi ochelari de soare.
Al treilea pâlc insista mai mult asupra pieptănăturii şi nevoii de schimbare generală a stilului şi, când scăpa în fine de acestea mai rămâneau doar de făcut comisioanele.
În general cu soacrele termina pe la ora 12, baloţii cu absorbante erau descărcaţi pe la 2 şi butoaiele cu unguente şi parfumuri rostogolite în budoare pe la 4. În rarele zile în care nu era ziua, onomastica sau aniversarea căsătoriei pentru nici una din consoarte era timp de o bere, după care se întorcea acasă pentru programul de seară, cu ascultarea soţiilor şi a problemelor acestora, consolarea celor ceva mai îmbufnate, prezentarea scuzelor pentru firea lui păcătoasă şi asigurarea tuturor că nu are relaţii extraconjugale.
Mama, Batsheba, sesizând cearcănele şi evoluţia postmatrimonială a lui Solomon spre o mentalitate mai posacă, se îngrijora şi încerca să îl înveţe de bine.
În acest context femeia îi vorbi copilului ei prima oară de Makeda.
- Ai auzit, fiule, de Makeda?
- Ştii ceva, mamă, nu începe iar ! Mai însoară-l şi pe Adonijah că nu are decât 162 de neveste şi s-o simţi singur, da mie nu mai îmi trebuie. Să mai aşteptăm să moară din ele, nu zic nu dar deocamdată, îmi ajunge, dacă nu vrei să mă urc pe pereţi.
- Stai nebunule, că nu îţi ziceam de însurătoare. Este o persoană foarte înţeleaptă, este prim ministru în Saba şi cică ştie o groază de lucruri. A auzit de înţelepciunea ta mitologică şi, silită de împrejurarea că nu găseşte, oricât de minuţios ar căuta, bărbaţi capabili de o minimă conversaţie te invită la centrul ei de spa şi meditaţie yoghină din Saba-town. Am zis că ţi-ar prinde bine câteva zile de relaxare.
- Păi nu mai bine mă duc la Memphis că e finala dintre „Minos” din Creta şi „Mamelucii” din Alexandria ?
- Meciuri mai găseşti tu, fiule, dar o femeie adevărată, capabilă să te înalţe spiritual mai rar.
- Dar eu..
- Te duci şi gata, hotărâ mama








- Papirus
- Usturime
- Menire
- Reverie
- Iepe
- Pergament ! Am câştigat ! remarcă Makeda cu încântare găsirea cuvîntului câştigător la partida de fazan începută în urmă cu trei zile. Am 1251 la 2
- Şi pentru a 1254 a oară te rog, hai să jucăm şi altcvea, scânci, cufundat în baia cu apă termală revigorantă, Solomon
- Păi şah nu prea ştii, piesele de go le-ai înghiţit că ai zis că sunt stafide şi Marinos a spus că dacă mai joacă o dată bridge cu tine se mută în Istria ca să înveţe dacii să joace tarneep. Mărturisesc că pentru un înţelept cu renumele tău pricepi mai greu decât pricepe un pui de cărtiţă să se ferească de sfeclă
- Am câştigat totuşi la zar, se apără cu demnitate Solomon.
- În rarele momente când ai putut aduna suma, ai dat mai bine, nu zic nu. Mă aşteptam totuşi, având în vedere rândurile scrise de mama ta ca tu să ne înveţi chestii pe noi, nu să tot înghesui eu cunoştinţe în capul tău cu dificultatea cu care pui pepeni în cârca măgarului
- Femeie am lăsat câteva sute de femei îndrăgostite ca să te văd pe tine. Stau toată ziua cu curul în zeama asta, fără să simt vreo revigorare, sincer să ţi-o spun, şi te aud meliţând clipă de clipă de mi se face dor de liniştea din haremul meu de acasă. Nu tu o bere, nu tu un chiştoc de fumat şi nici coliva aia din germeni încolţiţi pe care o folosiţi pe post de mâncare nu e de mare fală. Sincer să fiu singura mea uimire este că prin ţinuturile astea mai vezi bărbaţi, că dacă mă năşteam aici nu aşteptam să crească al doilea floc ca să emigrez ...
- Omule, ţi-am dat o şansă. Întrucât sunt atât de deşteaptă, originală, cultivată şi plină de bogăţie interioară îmi vine greu să găsesc un bărbatde care să mă leg.
- Ai încercat să te epilezi?
- Aşa că atunci când am auzit de tine şi ţi-am citit postările din scripturi m-am gândit că tu eşti alesul
- Deci de acolo mi s-a tras...
- Dar înţeleg acum că nu eşti decât un grobian incapabil de cea mai simplă cimilitură şi cred că este momentul să ne despărţim. Sper numai ca posteritatea să înţeleagă asta şi să nu ne alăture vreodată numele.
- Mă asigur personal de asta, zise şi Solomon.

Leave a Reply

Your email address will not be published.