#Soluția

Constat că un grup de concetățeni din simpatica localitate vecină, București, au găsit o soluție.

După cum se știe problema Bucureștiului este roz, blondă, fertilă și aleasă pe următorii 3 ani în ceea ce a fost probabil bacalaureatul în ceea ce privește simțul electoral al capitalei, o capitală care totuși a dat țării un Crin Halaicu, un Băsescu sau un Oprescu.

Sunt de acord că în mâna românilor, dar și a bucureștenilor, alegerile libere sunt la fel de periculoase ca un AK74 în mâinile unui preșcolar, capabile a mitralia prin parlament și primării tot felul de șerbaninicolae, nicolici sau marinești dar, până la instalarea unui sistem de alegere a conducătorilor bazat pe examene, QI și fișe psihologice alegerile rămân, din păcate, cel mai bun sistem disponibil unui popor de a schimba măcar, la patru ani, maimuțele cele mai antipatice.

În fața acestei realități dure și rușinoase un grup de concetățeni au găsit #soluția – respectiv un #cort în care să #rezistăm.

Cortul pomenit se află instalat în Piața Unirii și este menit strângerii unor semnături în vederea organizării unui referendum prin care, se preconizează, aceiași bizonei care au votat-o pe madam Firea primar vor vota de data asta ca să o demită.

Madam Firea care la nivel național a devenit, urmare a minții frumoase de român, favorită în caz de alegeri prezidențiale.

Asta îmi aduce aminte de o conjunctură din timpul facultății când subsemnatul cu colegii creaseră o echipă de fotbal mare, un dreamteam care bătea pe toată lumea cu excepția notabilă a antipaticei echipe a absolvenților colegiului Sfântul Sava care, într-o zi de ghinion și nedreptate cosmice, în ciuda dominării categorice a noastre și a unui scor de 3-0 la începutul meciului, a numeroaselor ratări și a unei mingi care pur și simplu nu a vrut să intre în poartă, ne-au dat prima papară, cu 8-5. Și care, cu moderația, lipsa de aroganță și timiditatea caracteristică absolventului de ”Sfântul Sava” ne-au adus aminte, zi de zi și săptămână de săptămână, ani în șir, de nefericitul eveniment, inclusiv cu precizarea destul de enervantă pentru noi, a modului cumpătat în care investiseră banii câștigați de la noi în bere.

Mai enervant însă decât toate, oamenii pretindeau, în ciuda unei minime decențe, că, de fapt, cea mai bună echipă era a lor. Motiv pentru care nici nu doreau să își ciobească stilul jucând din nou, doar din dorința noastră primitivă de revanșă, cu noi. Oricât am insistat.

În felul nostru am realizat și noi, la vremea noastră, un ”cort” și am început să cerem, din ce în ce mai ritos, pe măsură ce performanțele noastre creșteau, revanșa. Am vrut să îi prindem din nou la urne și să le arătăm, în teren nu doar prin bunul simț evident al valorii noastre superioare că lumea sportivă a UMFului anilor 86-89 avea o singură echipă și că aparentul succes al forțelor Mordorului fusese doar o întâmplare irepetabilă.

Într-un final, când i-am bătut pe unii care adminstraseră  boilor prima înfrângere, ”referendumul” a fost aprobat și, la câțiva ani de la prima confruntare ne-am întâlnit din nou ca să reinstaurăm democrația, legalitatea și progresul în UMF.

Doare și acum când mă gândesc dar scorul omologat, după un meci care s-a lăsat cu palme, sânge, prelungiri și ceartă a fost de 1-2. Și luni în șir m-a urmărit răsul sâsâit al vărfului lor, Florin, pe când număra banii băieților ajunși, peste ani, în traista lor odioasă.

Așa că ce să zic cu cortul și cu referendumul...

Dacă se dorește ca madam Firea să câștige din nou, eventual cu un procent mai mare chiar în preziua intrării în cursa electorală pentru prezidențiale, dacă se dorește scoaterea dânsei din zona mai disconfortabilă a realizării de proiecte și de lucruri utile pentru bucureșteni (zonă în care bănuim cu toții, de când am văzut interiorul casei lui Pandele, că poate domnia ei nu este 100% calificată), dacă dorim să punem din nou moara ei în apa atât de curgătoare a demagogiei și imaginii, foarte bine, hai la #vot.

Dar dacă avem ceva în cap poate că putem sughița și înghiți realitatea actuală, să așteptăm, să facem, din Bușoii și Nicușorii din dotare o echipă cât de cât competitivă și să câștigăm poate mai încolo când prostia furioasă va fi dat în pârg și erodarea firească a unei forme fără fond se va clarifica în mintea oricărui contribuabil cu mai mult de câteva zeci de neuroni interconectați.

Altfel parcă văd că o să vă scărpinați toți în cap, cam cum am făcut-o eu cu băieții după revanșa mult așteptată cu Sfântul Sava.

Leave a Reply

Your email address will not be published.