Majoritatea dintre noi se confruntă cu apariţia molarilor de minte în jurul vârstei de 18 şi 24 de ani. Unora le ies toţi, altora nici unul, iar acest lucru se explică prin evoluţia omului, a masticatiei şi alimentaţiei, micşorării maxilalelor care nu mai permit apariţia tuturor celor patru, provocând dureri. Oricare ar fi evolutia măselelor de minte, este un subiect care dă naștere tot mai multor confuzii în mintea oamenilor.

Aproximativ 20-25% din populație nu are mugurele acestui dinte. Ce fac, însă, cei care au molari de minte și intâmpină probleme? Au vreun rol în masțicație? Este obligatoriu să fie scoși si dacă da, de ce? Acestea sunt cele mai frecvente întrebări legate de măseaua de minte, cunoscută și sub denumirea de  „al treilea molar”.  Răspunsurile la întrebările de mai sus sunt explicate de către Dr. Ion Melnic, specialist în chirurgie dento-alveolară și coordonator al Clinicilor Dr. Melnic.

De ce este măseaua de minte aproape întotdeauna o problemă?

Îngrijirea molarilor de minte se face separat, deoarece erupţia nefiind completă ei rămân mai mici decât ceilalţi dinţi şi astfel periajul trebuie făcut individual. Tocmai datorită faptului că nu li se acordă atenţie separată, aceştia nu ajung să fie periaţi şi se cariază mult mai repede. Importanța în masticație, în vremurile prezente, este limitată, spre deloc. Sunt reminiscențe ale strămoșilor noștri, care  foloseau intens acești dinți pentru a mesteca hrană fibroasă și tare. Însă, pe măsura ce obiceiurile alimentare s-au schimbat, acestea au devenit aproape inutilizabile în mestecarea mâncărurilor.  Un alt motiv pentru care măselele de minte constituie o problemă este creșterea strâmbă a acestora, fapt ce determină stricarea celorlalți dinți, prin împingerea lor. De aceea, chiar și aparatul dentar se recomandă a fi purtat după extracția măselelor de minte.

Cum îți dai seama când ies măselele de minte?

Erupția măselelor de minte este însoțită de o serie de simptome, manifestate prin: inflamația și durerea gingiei, dificultatea de a deschide corespunzător gura, dureri de cap, modificări de gust, respirație urât mirositoare.

Pericoronita, infecția extinsă a măselei de minte

Diagnosticul infecției măselei de minte nu se poate pune doar pe baza unui singur simptom. Există un tablou simptomatologic complex care este luat în considerare la momentul punerii diagnosticului. Așadar, cu cât experimentezi mai multe dintre următoarele simptome enumerate mai jos, cu atât este cazul să te prezinți mai repede la stomatolog, întrucât este vorba de o infecție și ai nevoie de tratament cu antibiotice. Principalele simptome sunt: Durere puternică – Infecția la măseaua de minte se manifestă prin dureri severe la atingere. Atunci când infecția se extinde în jurul măselei se numește pericoronită; Gingii înroșite și inflamate, febră, edem facial, probleme de masticație, puroi și dureri de cap.

Aproape intotdeauna, infecția la măseaua de minte, coroborată și cu poziționarea greșită a acesteia (care afectează evoluția celorlalți dinti), conduc la extracția acesteia.

Ce se întâmplă dacă nu îți scoți măselele de minte

“O parte dintre pacienţi ţin morţiş să îi păstreze, în timp ce alţii renunţă la ei de la primele semne de carii. Molarii de minte sunt doar o grupă de dinţi care, în 80% dintre cazuri se formează cu rădăcini atipice ca formă, având canale ciudat pozitionate şi întortocheate care sunt foarte greu de tratat.  Numeroasele cercetări făcute în privința lor au dovedit că ne este mai bine fără ei (chiar dacă nu avem probleme). De cele mai multe ori, recomand pacienților mei unde văd semne clare că evoluția măselei de minte afectează ceilalți dinți, să renunțe la ele. Însă, atunci când nu au apărut încă situații, nu văd necesară o operație pentru scoaterea acestora. Recomand o monitorizare atentă, prin vizitele la medicul stomatolog de cel puțin 2 ori pe an. Atât timp cât nu ne deranjează din niciun punct de vedere, putem trăi cu ele.”, subliniază Dr. Ion Melnic.

Când suntem siguri că extracția este cea mai bună soluție?

Dr. Ion Melnic: „Cum am spus și mai sus, există  4 momente importante când se impune extracția măselelor de minte:

• în cazul infecției gingiei care înconjoară măseaua de minte; resturile se acumulează între gingia care acoperă dintele și dinte, iar după o perioadă de inflamație, apare o infecție dureroasă; în acest caz, medicul stomatolog va prescrie inițial antibiotice contra infecției, va curăța gingia, înlăturând resturile alimentare, iar dacă acesta va considera că fenomenul se agravează va extrage dintele;


• în caz de carie: medicul stomatolog poate recomanda extracția dintelui, pentru că măselele de minte sunt foarte greu de tratat din cauza poziției lor;


• când măseaua de minte afectează dinții învecinați transmițându-le carii și boli paradontale;


• din motive ortodontice: atunci când molarul al treilea împiedică buna desfășurare a tratamentului ortodontic se recomandă extracția măselei.”

Cum se realizează extracţia

O simplă radiografie îi va arată medicului poziţionarea şi cum să realizeze extracţia. Există situaţii în care apar complicaţii locale, deoarece măselele au rădăcini separate de sinusurile maximalare printr-un strat subţire de os. În acest caz se administrează antibiotice, iar pacienţii trebuie să evite activităţile ce ar putea exercita presiune asupra sinusurilor (suflatul nasului, strănutul, exerciţii fizice).

”Extracția este practic reprezentată de o mică intervenție chirurgicală de cele mai multe ori, din cauza rădăcinilor puternice și întortocheate ale măselelor de minte. După extracţie se va simţi o ușoară durere care poate fi tratată cu analgezice şi antiinflamatoare. Există de asemenea posibilitatea apariţiei de infecţii din cauza numărului mare de bacterii prezente în gură. În acest caz se administrează profilactic antibiotice. Alte efecte ce pot apărea sunt umflăturile, care variază de la pacient la pacient şi sângerările, care sunt considerate a fi normale”, adaugă dr. Ion Melnic.

Pentru o igienă post-operatorie corespunzătoare, se pot administra antiseptice locale (apă de gură, ceaiuri dezinfectante de salvie sau muşeţel). De asemenea nu este bine să consumaţi alimente dure (nuci, alune, seminţe, floricele), fierbinţi sau foarte reci şi nici să fumaţi cel puţin 24 de ore de la intervenţie.