Patriotism şi medicină de campanie: Spitalul 144, Schuller, din Ploieşti

Tuesday, 6 September 2016

Comemorăm în aceste zile o sută de ani de când România a intrat în Marele Război pentru întregirea ţării. Ideal naţional pentru care s-au jertfit zeci de mii de români. Cu puţină vreme în urmă mă străduiam să fac curat în casa părăsită de sufletele unor rude apropiate. Printre hârtii într-un sertar vechi, o cutie de carton prăfuită, legată cu sfoară. A fost la un pas să ajungă la pubelă. Curiozitatea m-a împins să o deschid. Nu mică mi-a fost surpriza atunci când m-am aflat în faţa unor adevărate dovezi ale eroismului militar şi medical. O surpriză cu atât mai mare cu cât artefactele istorice proveneau din spitalul unde lucrez de peste 20 de ani. Spitalul Schuller din Ploieşti. Aşezământ deschis prin contribuţia unor donatori la sfârşitul secolului XIX.

În cutie 15 cartoane de dimensiuni puţin mai mari unei cărţi de vizită. Pe multe este inscripţionat numele Spitalului 144 Ploieşi, Schuller. Mai mult ca sigur militarizat în acea perioadă. Fiecărui carton îi este ataşat legat cu sfoară un glonte, o schijă, o bucată de şrapnea. Obiecte letale extrase din corpurile unor eroi aduşi de pe câmpul de luptă. Pe fiecare piesă cu o riguare demnă de o consemnare istorică, stă scris numele soldatului, companiei, batalionului, regimentului, uneori şi a localităţii din care soldatul provenea. M-am adresat mai multor instituţii ale statului încercând să aflu cine a fost mobilizat în spital, cine au fost medicii, cine l-a condus. Din care teatru de operaţii militare proveneau răniţii. Regretabil este că m-am izbit de un zid de nepăsare. Nimeni nu ştie nimic şi nu doreşte să afle nimic.

Glonte-Baiasul-Gh-Dinu

Un singur nume de student la facultatea de medicină şi farmacie este consemnat pe spatele unei cărţi de vizită. Vasile N. Budu din Bucureşti. Având în vedere datele consemnate de necunoscutul care a depozitat informaţia, un mare roman, un adevărat erou, ce a participat la actul medical, cel puţin ca sanitar, pot specula că ostaşii au fost aduşi din cel mai apropiat teatru de luptă. Valea Prahovei. Poate Valea Argeşului? El a dorit să ne lase peste timp o mărturie a eroismului din perioada august-noiembrie 1916.

În curtea Spitalului Municipal din Ploieşti, Schuller, într-un colţ stă uitată o mică stelă funerară. Ea atestă că medici şi farmacişti, membri ai Cercului Medico-Farmaceotic din Ploieşti şi-au dat viaţa pentru patrie. Nimeni nu-şi mai aminteşte de ei. Las imaginile să vorbească. Nimeni nu îi cinsteşte. Cinste lor!

O zi internaţională de studiu în sănătatea mintală

Sunday, 10 April 2016

Dr. Jean-Luc ROELANDT (CCOMS Lille; France)

La sediul Ministerului afacerilor sociale, sănătăţii şi drepturilor femeilor din Paris pe 17 martie a avut loc conferinţa ,, Sănătatea mintală în Franţa şi în lume; perspective şi inovaţii’’. S-a desfăşurat sub înaltul patronaj al ministrului Afacerilor sociale şi al sănătăţii, Marisol Touraine. La debut a luat cuvântul Ségolène Neuville de profesie medic, secretar de stat însărcinat cu problemele persoanelor cu handicap şi cu lupta contra excluziunii sociale. În discursul acesteia s-a făcut vorbire despre experienţa Franţei în domeniul luptei contra maladiei mintale şi pentru apropierea îngrijirilor medicale de rezidenţa pacienţilor. Citeşte mai departe »

Narcisismul malign. O posibilă cauză a tragediei aviatice Germanwings Flight

Wednesday, 12 August 2015

La 27 martie a.c., un avion Germanwings cu 150 de persoane la bord s-a zdrobit în Alpii Francezi. Andreas Lubitz, copilotul în vârstă de 27 de ani, a premeditat acţiunea. A îndreptat în picaj avionul spre stânci. A rămas impasibil la strigătele pasagerilor îngroziţi şi la loviturile disperate în uşă ale pilotului. În tot acest interval de groază colectivă el nu a avut nicio emoţie. Respiraţia lui s-a menţinut calmă până în ultima secundă. Cum a fost posibil?

Încă din copilărie, Lubitz a dorit să devină pilot de linie. A practicat în adolescenţă sporturi extreme. Vecinii l-au descris ca fiind politicos şi rezervat. Nu s-a descoperit să fi avut legături cu grupări radicale, teroriste, secte sau să fi consumat droguri. Stagiul său de pregătire ca pilot a fost întrerupt pentru cauze medicale psihiatrice timp de 18 luni. Diagnosticul din acea perioadă este şi în prezent clasificat ca secret medical. Asupra acestui subiect trei asociaţii profesionale de psihiatrie, psihosomatică, neurologie şi psihoterapie din Germania au dat o declaraţie comună, destul de puţin convingătoare. Citeşte mai departe »

INVITAŢIE pentru psihiatrii români francofoni. Revizuirea CIM-X OMS

Friday, 9 August 2013

Doctorul Jean-Luc ROELANDT, reputat psihiatru francez şeful Centrului (francez) de Colaborare cu Organizaţia Mondialặ a Sặnặtặţii privind cercetarea şi formarea în sặnặtatea mintalặ cu sediul în oraşul Lille (CCOMS, Lille , France, 35-37 rue de la Justice, 59000 LILLE), a transmis foarte recent psihiatrilor francofoni români invitaţia de a se alặtura celor patru centre francofone colaboratoare ale OMS. Acestea vor înfiinţa în curând Comitetului Internaţional Francofon. Scopul este revizuirea CIM-X, capitolul V privitor la tulburările mintale.

Sunt constituite deja grupuri de lucru pentru limba engleză, spaniolă, chineză, japoneză şi rusă. Ele numără cel puţin 500 de psihiatri, psihologi clinicieni, paramedici, care s-au angajat să testeze în limba lor conţinutul noii revizii şi să raporteze observaţiile lor. Se va cere în funcţie de competenţa clinică practică pe care fiecare o deţine ca acesta să răspundă în limba franceză la chestionare ce vor fi transmise pe internet. Activitatea ce se va presta este evaluată la 20 de minute pe lună. Citeşte mai departe »

Cazul Tanacu

Monday, 3 June 2013

Credinţe şi practici de exorcizare. Arhaisme ucigase? Erori medicale!
Dr. Mircea DRAGAN
Lucrarea prezentată în limba franceză la ,,A 7 Reuniune Francopsies’’ ce a avut loc la Montpellier Franţa în perioada 27 iunie – iulie 2012.

Cazul Tanacu

Rezumat.
În primăvara anului 2005 tânăra Irina Cornici, a întenţionat să se călugărească la mănăstirea din Tanacu. Trecutul îi era marcat de multiple traume psihice. Confesiunea prematură, fără o minimă pregătire psihologică, i-a indus o psihoză acută. Singura spitalizare psihiatrică cu durata de numai 7 zile a fost un eşec teraputic.O a doua confesiune, total necanonică, i-a adus moartea. Articolul constituie o pledoarie pentru totala separare a psihiatriei de practicile religioase.

Moto:
,,Se poate chiar întâmpla ca imaginile arhetipale care sunt dotate cu autonomie din punctul de vedere al numinozităţii lor, să scape total controlului conştiinţei, să devină complet independente, producând astfel fenomenul de posedare. [Jung, pp.323-324, 1959]. ” Citeşte mai departe »