Marinela Olăroiu van den Heuvel

Norul de praf produs de eruptia unui vulcan din Islanda a paralizat in mod neasteptat viata batranului continent si a intarit efectele crizei economice. In ce masura insa ne-a afectat sau ne va afecta sanatatea este din pacate greu de stabilit.

Praful vulcanic polueaza aerul atmosferic printre altele cu particule fine de sulfat, SO2, cristale de siliciu/silicati, cristobalit, etc. Cei care vin in contact cu acest praf pot manifesta rinoree, iritatii ale ochilor (prurit), cailor respiratorii sau ale pieii, tuse seaca. Persoanele cu boli respiratorii cum ar fi bronsite, BPOC, astm bronsic prezinta cel mai mare risc de a face insuficienta respiratorie acuta dupa inhalarea prafului vulcanic aflat in aerul atmosferic. Prin masuri de protectie adecvate – masti, ochelari de protectie, izolarea incaperilor, evitarea expunerii nejustificate – aceste efecte pe termen scurt pot fi in mare masura evitate. Aceste masuri sunt la fel de importante si dupa incetarea eruptiei, odata cu reluarea vietii de zi cu zi mai ales pentru persoanele implicate in actiuni de curatire a prafului, cu ocupatii in aer liber cum ar fi gradinari, fermieri, lucratorii de-a lungul soselelor, s.a., si in timpul perioadelor fara precipitatii. Citeşte mai departe »

La inceputul lunii august a.c. inspectia a inchis dispensarul unui medic de familie olandez, ceea ce se intimpla extrem de rar. Motivele pentru care inspectia a luat aceasta decizie severa au fost: lipsa unei igiene corespunzatoare (lipsa de aparatura si sterilizarea insuficienta a instrumentarului, lipsa unor produse adecvate pentru spalatul pe miini si a dezinfectantelor, insuficiente masuri pentru a evita contactul cu sangele pacientilor), lipsa unei linii de telefon adecvate pentru cazurile de urgenta, angajarea unei asistente fara diploma de absolvirea care avea dreptul sa faca tot felul de interventii pentru care nu era atestata, utilizarea unei genti pentru urgente plina cu medicamente expirate de ani de zile… Citeşte mai departe »

Infertilitatea nu a fost de la inceput considerata boala si poate din acest motiv mult timp nu s-au investit bani in cercetari costisitoare pentru a depista cauzele si a compensa suferinta celor ce nu pot avea copii. Dupa Cel de-al doilea razboi mondial s-a incercat – fara rezultat – fertilizarea in vitro a ovulelor cu spermatozoizi. Abia 15 ani mai tarziu fiziologul MC Chang a reusit sa creeze primul embrion de iepure in eprubeta pe care l-a implantat cu succes in uterul unei iepuroaice.

La inceputul anilor ’60 au facut senzatie fotografii – care s-au dovedit a fi false – ale primului copil creat in eprubeta publicate de cercetatorul italian Petrutzi. Tot in aceasta perioada se va introduce pilula contraceptiva care va stimula contactele sexuale libere, emanciparea femeilor si va influenta programarea sarcinii. In anii ’70, cauzele infertilitatii feiminine incep sa devina din ce in ce mai cunoscute iar tehnologiile medicale vor influenta normele sociale, comportamentul si morala. Infertilitatea, atat la barbati cat la femei, va fi considerata boala iar a avea copii va deveni un drept stipulat in legi. Etica medicala va avea de acum inainte un subiect de discutie mereu actual. Citeşte mai departe »

Istoricii afirma ca introducerea pilulei contraceptive acum 50 de ani ar fi avut o mai mare influenta asupra societatii decat teoria relativitatii sau bomba atomica. La inceputul secolului 20 s-a descoperit ca menstruatia este influentata de hormoni iar in 1929 a fost izolat estrogenul. Contraceptia hormonala a fost introdusa si testata 30 de ani mai tarziu de catre endocrinologul american Gregory Pincus. Norethindron (progesteron sintetic) descoperit in 1951 a fost primul ingredient al unei pilulei contraceptive. Cinci ani mai tarziu Gregory Pincus, Dr. Min Chung Cheng si ginecologul John Rock, au efectuat pe un lot de 60.000 de femei primul studiu clinic care a aratat ca estrogenul si progesteronul administrate in doze reduse pot preveni sarcina. In acelasi an, biochimistul german Adolph Butenandt a primit Premiul Nobel pentru chimie pentru cercetari revolutionare cu hormoni sexuali.

Din anii ’60 pilula contraceptiva a fost introdusa masiv pe piata iar popularitatea i-a crescut rapid datorita gradului ridicat de protectie (previne sarcina in 99% daca este folosita corect) si utilizarii pentru tratamentul acneii sau pentru a evita/ stopa perioadele menstruale. Potrivit estimarilor peste 200 de milioane de femei au recurs de-a lungul timpului la acest mijloc de contraceptie. Pilula s-a divesificat si modificat, astazi contine cantitati mult mai mici de estrogeni eliberati multifazic – in concentratii diferite pe parcursul cilcului menstrual cu scopul de a minimaliza efectele secundare. Citeşte mai departe »

O3 sau “gazul albastru”, in conditii normale de temperatura si presiune, a fost descoperit in 1940 de Christian Friedrich Schönbein si dupa 16 ani folosit pentru prima oara de un homeopat, Joseph Lloyd Martin, pentru sterilizarea instrumentarului chirugical. In prezent ozonul este utilizat la dezinfectarea apei potabile, a aerului si a diverselor materiale, ca ierbicid precum si la odorizarea aerului/incaperilor/obiectelor. Cat priveste intrebuintarea lui in medicina, parerile sunt impartite si se stie ca inhalarea ozonului in anumite concentratii si conditii este daunator sanatatii.

Intrebuintarile medicale ale ozonului (ozonoterapia) sunt recunoscute mai mult in medicina alternativa si mai putin in cea convetionala, din lipsa de dovezi stiintifice solide. Astfel au fost publicate studii despre eficacitatea intrebuinatarii ozonul in tratamentul: tuberculozei, scaderii capacitatii auditive, plagilor infectate, afectiunilor psihiatrice, stomatologice, oncologice, degenerative (ca antioxidant), SIDA, infectiilor (prin ozonarea sangelui s-ar distruge virusii, bacteriile), etc. Citeşte mai departe »