Se tot vorbește zilele acestea despre posibilitatea unei implicări mai mare a Rusiei în conflictul sirian, implicare care ar putea depăși nivelul de consiliere a arabilor loialiști regimului lui al-Assad privind prepararea și utilizarea corectă a borșului în favoarea încercării testării unei ipoteze de ultimă oră a lui Putin, ipoteză conform căreia rezistența militantului ISIS obișnuit la katiușă nu ar fi atât de mare pe cât ineficiența altor armate și tipuri de armament prin zonă ar lăsa să se înțeleagă.
Istoria lumii a arătat ce e drept o anumită particularitate haioasă a mamei Rusii, respectiv aceea că fiii acesteia sunt mai ușor de chemat decât de izgonit și, că o dată poposiți, nu prea mai părăsesc gubernia, oricât de mare ar fi riscul de a-i viola, omorî sau doar jefui pe locuitori.
Ca urmare decizia lui Putin de a aloca mai mult interes, rachete și câteva flote regiunii orientului mijlociu nu prea are de ce să îi bucure pe jefuitorii tradiționali ai regiunii, americanii, mai ales în epoca noastră în care majoritatea sondelor de pe Pământ care nu au început să fâsâie și să scoată nămol, se găsesc tot în regiune.
Americanii au dorit și ei săracii să facă o manevră decentă cu ISIS.
Pentru o superputere atât de generoasă cu democrația altora, una care nu se sfiește la o adică să radă populația pe o rază de câteva zeci de metri în jurul vreunui nedemocrat chitros cu petrolul, realitatea tolerată ca o mână de ciuhabi să înceapă să taie capete de creștini și să joace alba neagra cu ele în lumina binecuvântată a mass media mondiale a fost oricum de mirare, câtă vreme, cu o simplă eructație, orice portavion din vecinătatea coastelor siriene i- ar fi putut trimite la cele 50 de fecioare paradisiace pe toți isisienii care nu s-ar piti la timp cu capul în țărână și burka trasă peste cur.
Lipsa de acțiune a forțelor militare americane nu poate în context însemna decât unul (sau ambele) din două – fie în Siria nu se află atât de mult gaz și petrol cât să umple măcar brichetele infanteriștilor americani, fie că o plivire prematură a ISISului ar lăsa mașinăria de război americană fără materialul de treierat necesar câtorva ani de bombardele, sateliți, tancuri și păcănele pe care contribuabilul patriot, dacă deschide CNN și îi place ce vede, le aprobă an de an.
Și tocmai acum când băieții constatau că ISIS începe să arate cât de cât ca un dușman vrednic de a fi țesălat cu bombe câțiva ani, când puseseră și băieții ăia bărboși ban de la ban și armă de la armă cât să poată și ei la o adică să facă meciul interesant, iată că psihopatul de la Kremlin se apucă să își slobozească, sub pretextul combaterii terorismului, muscalii peste bibanii cu turban de parcă Siria ar fi Cecenia și Mediterana Marea Azov.
Între noi fie vorba, între două imperii expansioniste, cu nucleare, submarine, portavioane și milioane de obuze și cartușe în pericol de casare, așa ceva nu se face.
Dacă vor neaparat, să își crească și pravoslavnicii proprii lor psihopați, să îi dea și ei în prime time la Moscova Central News și nu să îi ia de-a gata pe ăia ai altora !
Mie mi se pare un punct de vedere corect și îmi place să sper că, dacă există colaborare, dialog și unitate de acțiune, pericolul pacificării regiunii, prin dezmembrarea curului ISIS de către invadatorii ruși va fi eliminat.
Pentru binele democrației, desigur.